Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





I. Slavici, Budulea Taichii - Interpretare de text la prima vedere, intelegerea textului de Ioan SLAVICI



Ioan SLAVICI Budulea Taichii
"Asa se petreceau lucrurile pe vremea aceea, si vremile erau atunci minunate.

Budulea cel cu fluierul in serpar venea in toate vinerile si ne aducea cate ceva de acasa. El pleca de joi si venea incet, dar totdeauna cu traista plina. Iara cand intalnea vreun drumet, prindea vorba cu el si, daca drumetul nu-1 intreba, el ii spunea fara sa fie intrebat: ĞMa duc si eu la oras, fiindca am un fecior la scolile cele mari. Are sa iasa dascal. Eu sunt Budulea, cim-poiesul de la Cocorastiğ. [] Vineri dupa-amiazi Budulea iar se intorcea acasa si le spunea drumetilor c-a fost la oras, fiindca are un fecior la scolile cele mari.

Dar, dupa ce se intorcea acasa, Budulea se facea trist. De cand avea si el fecior la scolile cele mari, se gandea mereu ca, oare ce poate sa se fi ales de Safta; nu se putea el bucura asa singur, cand si ea trebuia sa se bucure cu el dimpreuna. Si cand se gandea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla ca feciorul ei are sa fie dascal, ochii i se umpleau de lacrimi si credea ca, moarta sa fie, ar scoate-o din pamant." (I. Slavici, Budulea TaichiI)



intelegerea textului

■ Pasajul narativ citat din ampla nuvela Budulea Taichii surprinde un moment esential in devenirea intelectual-profesionala a lui Hutu, fecior de oameni simpli, care va ajunge - prin eforturi proprii si ajutat in mod constant de invatatorul Gaita - chiar protopop, spre mandria familiei, a prietenilor si a intregii parohii rurale.

■ Naratorul - martor direct al evenimentelor relatate si prieten din copilarie cu Hutu - evoca amintiri dragi din anii de scoala petrecuti impreuna; realizati portretul batranului Budulea si urmariti comportamentul acestuia cand isi vizita fiul la scoala domnului Wondracek, de la oras.



■ Cimpoiesul din Cocorasti era casatorit cu Safta, dar se despartisera de zece ani, cand fiul lor avea o varsta mica (numai cinci anI). Explicati "tristetea" lui Budulea de cate ori isi vizita de unul singur baiatul la gazda din oras (seca Lenea, o precupeata de origine sarbA) si dorinta lui de a-i impartasi si mamei vestile bune despre succesele la invatatura ale copilului lor.

■ Treptat, vizitandu-si impreuna sau pe rand baiatul la scoala, cei doi parinti se vor impaca; ce credeti ca a contribuit la reconcilierea acestora si i-a determinat sa-si ierte reciproc greselile tineretii si sa ramana amandoi alaturi de Hutu in drumul lui ascendent?



Particularitati stilistice

■ Analizati, in textul epic reprodus, alternarea stilului direct cu cel indirect si cu stilul indirect liber (care reproduce, in acest caz, gandurile si intentiile lui Budulea cel batraN).

■ Remarcati faptul ca in replicile tatalui lui Hutu anumite sintagme se repeta si motivati reluarea lor.

■ Explicati antiteza dintre epitetul "trist" si verbul "a se bucura", figura de stil ce denota trecerea cimpoiesului de la o stare sufleteasca la alta contrara.

■ Verbul care dezvaluie efuziunea sufleteasca a parintelui mandru de rezultatele fiului sau (a se bucurA) este reiterat in text. Ce anume subliniaza scriitorul prin aceasta repetitie?



Concepte operationale aplicate

Reliefati ideea de ambiguizare (opacizare a vocii narative distinctE) prin amestecul de stiluri (direct, indirect cu cel indirect libeR), fapt ce are drept scopuri narative stergerea granitelor dintre planurile epice traditionale si o diversificare a metodelor de caracterizai e a personajelor literare.






Limba si comunicare

■ Cum apreciati prima fraza independenta de restul textului, care debuteaza cu inversiunea sintactica "asa se petreceau", generand o atmosfera de poveste despre varsta de neuitat a copilariei?

■ Majoritatea verbelor sunt alese din sfera semantica a celor de miscare si sunt conjugate la indicativ imperfect: "venea", "aducea", "intalnea", "se intorcea" etc; justificati aceste marci lexicale si gramaticale in stilul narativ al scriitorului.

■ Cand Budulea reflecteaza la destinul sotiei sale (care-1 parasise de mulT), atunci naratorul modifica modurile si timpurile verbale; identificati-le si argumentati folosirea lor: "sa se fi ales", "ar afla", "moarta sa fie" etc.

■ in secventa frastica, "credea ca, moarta sa fie, ar scoate-o din pamant", prozatorul construieste o subordonata concesiva ipotetica (echivalenta cu ideea "chiar daca ar fi moarta"); motivati de ce prefera o astfel de constructie si ganditi-va si la sensurile in context ale locutiunii verbale "a scoate din pamant" [pe cineva].

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.