Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




GRIGORE URECHE (1590-1647) Prezentare generala, plan despre Grigore URECHE



fiu al lui Nestor Ureche - mare vornic, cu ascendenti in boierimea cu ranguri, pana in vremea lui Stefan cel Mare;

a studiat in Polonia discipline umaniste - cum ar fi latina, istoria, ceea ce a marcat propria sa opera erudita; o vasta cultura latina;

intrat in viata sociala si politica, va avea el insusi ranguri importante: logofat al treilea, mare spatar - ca si tatal sau;

izvoare ale operei sale: cronicile moldovenesti vechi, in slavona, Letopisetul lui Eustratie Logofatul (pierduT), cronici poloneze - mai cu seama cea semnata de Ioachim Bielski unde gaseste evocarea luptelor eroice ale romanilor cu Imperiul Otoman s.a.;

epoca evocata: de la descalecatul Iui Dragos-Voda pana la domnia lui Aron Voda (din pricina caruia marele vornic al Tarii de Jos, Nestor Ureche, s-a exilat cu familia in PoloniA);

inceputul Letopisetului aminteste - pe scurt - de cucerirea Daciei de catre romani, prilej de a face cateva analogii intre lexicul romanesc si cel latin ("de la Ram ne tragem");

valori literare - portretul literar - porterul lui Stefan cel Mare, un model care a ramas celebru si care a inspirat numeroase pagini din literatura romana in care este evocata personalitatea voievodului din dubla perspectiva: istorica si legendara ("Dumbrava Rosie" de Vasile Alecsandri, "Apus de soare" de Barbu Stefanescu-Delavrancea, "Fratii Jderi" de Mihail SadoveanU). Este vorba de fragmentul care incepe cu "De moartea lui Stefan Voda cel Bun, va leato 7012", si urmat de o relatare concisa cu privire la imbolnavirea si moartea marelui Domnitor" la scaunul sau la Suceava" ("fiind bolnav si slab de ani""cu mare lauda au murit"). Portretul fizic si moral incepe cu "Fost-au acest Stefan Voda om nu mare la stat" si continua cu aprecieri - ce pot fi si strict subiective - privitoare la temperamentul uneori impulsiv al domnitoruluI), arata o personalitate echilibrata ("aminterea era om intreg la fire"), harnic, dibaci, ingenios ("nelenesu", "lucrul sau stia a-1 acoperi"), dinamic, oricand acolo unde se simtea nevoia prezentei sale ("unde nu gandeai acolo il aflai"); un mare strateg si un luptator erou ("la lucruri de razboaie mester; unde era nevoie insusi se varaia"), stiind ca el insusi este cel mai bun model de vitejie, biruind cel mai adesea. Atunci cand izbanda nu era a sa, pastra speranta ("ca vazandu-1 ai sai sa nu indarapteze si pentru aceia rar razboi de nu biruia. Si unde-1 biruiau altii nu pierdea nadejdea, ca vazandu-1 ai sai sa nu indarapteze" "si stiindu-se cazut gios sa radica deasupra biruitorilor"). Vitejia Voievodului este inca o data subliniata prin referirea la fiul sau Bogdan Voda "urma lui luase, de lucruri vitejasti, cum sa tampla den pom bun roada buna op sa iase". in continuare, este evocata "multa jale si plangere" - atmosfera apasatoare si disperarea ce a cuprins poporul la moartea lui Stefan cel Mare "un parinte al sau". Evoca raspandirea acelei credinte - care peste veacuri avea sa triumfe - ca am avut un Domnitor sfant: "Ce dupa moartea lui pana astazi ii zicu sveti Stefan Voda".



O alta ipostaza - Stefan cel Mare ca persoana legendara, prin participarea fortelor naturii (grandioasa personificarE) la teribilul eveniment care a fost, pentru romani, moartea Domnitorului. Natura anunta tragicul eveniment, mai apoi participa la acea deznadejde ("ca s-au scapat de mult bine si de multa aparatura"): "iarna grea", "ploi grele", "inecare de ape". in final, este reamintita durata domniei, numarul ctitoriilor si, la fel de sobru, se elogia forta de a asigura independenta tarii: "Au domnit Stefan Voda 47 de ani si 2 luni si 3 saptamani si au facut 44 de manastiri si singur tiitoriu peste toata tara". in ceea ce priveste stilul se observa aspecte arhaice: acordul, inversiunile topice, fonetismele, vocabulele; foloseste proverbul, expresiile populare, dar nu mai putin perifraza, epitetul.

Grigore Ureche a lasat un excelent model de portret clasicist si in acest stil nu a putut fi intrecut de scriitorii de dupa el.



REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR AL FRAGMENTULUI:

incadrarea fragmentului in opera: "Letopisetul Tarii Moldovei" de Grigore Ureche; portretul lui Stefan cel Mare;

elemente pentru portretul moral al personajului;

atitudinea poporului la moartea domnitorului ("jale", "plangea toti");

aspecte arhaice; vocabular arhaic ("aparatura);

aspecte de limbaj popular: "de plangea toti";

patriotismul voievodului roman ("bine" pentru popor"; "aparatura" -expresie sinonimica = "apararea" tarii.

De retinut:

>

portret moral si fizic;

tema patriotica;

limbaj arhaic;

clasicism romanesc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.