Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Gheorghe Sion - biografie - (opera si scrierile)

 

SION Gheorghe, se naste la 22 mai 1822, Mamornita-Cemauti - moare in 1 oct. 1892, Bucuresti.

Poet, dramaturg, traducator si memorialist.

Fiul paharnicului Ionita Sion si al Eufrosinei (n. Senina), fiica eteristului Gheorghe Schina; nepot al arhondologului Costandin Sion si al spatarului Antohi Sion, banuit a fi autorul "izvodului lui Clanau". Urmeaza doi ani la "Sf. Sava" din Bucuresti (1837-l839), revine apoi la Iasi si intra in administratie, copist la Departamentul Dreptatii (1842) si apoi functionar la Departamentul din Launtru. Urmarit dupa evenimentele din 1848, trece in Transilvania. in 1849 e din nou la Iasi, sef de sectie la Departamentul averilor bisericesti si invataturilor publice. Din 1855 lucreaza la Arhivele Statului din Iasi. Se stabileste la Bucuresti, membru al Curtii Apelative, director al Regiei Monopolului Tutunului (1866) etc.

Membru al Acad. Romane (1868). A scos, la Bucuresti, Revista Carpatilor (1860) si, impreuna cu V. A. Urechia, Transactiuni literare si stiintifice (1872). A publicat poezii ocazionale (Ciasurite de multamire, 1844; Din poeziile lui, 1857), teatru (Influinta morala, 1869; La Plevna!, 1878; Dramatice, 1879; Sarutarea, 1888), impresii de calatorie (Suvenire de calatoria in Basarabia meridionala, 1857), si memorialistica (Suvenire contimpurane, 1888).

Impus relativ repede in constiinta contemporanilor ca poet si traducator, Gheorghe Sion scrie "versurele" fara originalitate, dar melodioase si nelipsite de un oarecare umor, dintre care unele (Limba romaneasca sau cunoscutul Plugusor) se recita si astazi. Poezia sa reflecta in mare masura gustul timpului; debutind sub zodia melancoliei superficiale, ea aluneca usor spre satira amabila a defectelor societatii, impartasind sincer, de altfel, nazuintele obstesti spre schimbare. Temele sint cele comune in lirica epocii: patriotismul (Dorul tarii), refuzul opresiunii (Cenzorul meu), satira venalitatii, a abuzurilor s.a., cultivate abstract mai ales in fabulele sale tirzii, gen care convine talentului sau de versificator pe o tema data. El si teoretizeaza, de altfel, in prefata volumului din 1869, ideea lipsei de originalitate a fabulei si aseamana fabulistul cu un gradinar.



Foarte intinsa si mai importanta decit pare este activitatea sa de traducator, nu atit cea din franceza (de la Comeille la Musset si Banville), cit aceea din gTeaca, de la debutul cu Ahil al lui At. Hristopoulos la calatoria in China a lui Milescu , tradusa dupa versiunea lui Hrisant Notaras, la banul Mihai Cantacuzino, la Cantemir si la Istoria lui D. Fotino.

Mult mai interesanta este proza sa, mai toata de natura memorialistica, unde relatarea directa este intrerupta din loc in loc de episoade melodramatice, inventate fara indoiala dupa model romantic, cum facuse si Alexandrescu in Memorialul sau, sau de istorii cu caracter anecdotic, adevarate in linii mari, dar-in care primeaza interesul pentru culoare, pentru atmosfera (casatoria beizadelei Gr. Sturdza cu contesa Dash, drama batrinului C. Sturdza etc).

De un interes documentar deosebit, relatind evenimente istorice de prima importanta precum revolutia, prigonirile care au urmat, marea adunare de la Blaj, emigratia din Bucovina s.a., textul nu speculeaza decit involuntar latura pitoreasca a amintirilor, de care un Ghica era constient insa; autorul relateaza cu naivitate intimplarile pe care nu le intelege intotdeauna si farmecul lor se constituie mai degraba din rememorarea trairilor si nu a faptelor, ceea ce creeaza iluzia reversibilitatii timpului.

Este un povestitor innascut, cu placerea aventurii pe care o sporeste uneori prin mici artificii ingenue, absente din primele sale incercari. El Iasa si una din cele mai vechi incercari de roman istoric, din vremea lui Stefan, fabulind pe marginea pretinsei ascendente tataresti a familiei (Demir, 1856). Teatrul sau, in versuri, este ilizibil, in ciuda faptului ca tema etema a alegerilor trucate recheama situatii din Alecsandri siCaragiale , investindu-se astfel in ochii cititorului de azi cu un prestigiu altfel nejustificat. Alaturi de proza, cealalta opera mai importanta a sa este Revista Carpatilor (1860-l861), o buna publicatie de cultura realizata dupa modelul celebrei Revue des Deux-Mondes, preludind aparitia Revistei romane a lui Odobescu .

OPERA:
Ciasurile de multamire a lui. Iasi, 1844;
Din poeziile lui. Bucuresti, 1857;
Suvenire de calatoria in Basarabia meridionala. Bucuresti, 1857;
Influinta morala, comedie in versuri, Bucuresti, 1869;
101 fabule, Bucuresti, 1869 (ed. II revazuta, 1886;
ed. poporala, 1892);
La Plevna!, drama intr-un act, Bucuresti, 1878;
Dramatice, Bucuresti, 1879;
Notite despre Basarabia, Bucuresti, 1882;
Sarutarea, comedie intr-un act in versuri. Bucuresti, 1888;
Suvenire contimpurane. Bucuresti, 1888 (ed., cu o pref., indice de localitati, cuvinte si forme de P. V. Hanes, 1915);
Poezii, cu o pref. de P. V. Hanes, 1915;
Proza. Suvenire contimpurane, ed. ingrijita, cu un studiu introductiv, glosar si note de R. Albala, Bucuresti, 1956 (alta ed., 1959);
Versuri. Suvenire contimpurane, I-H, ed. ingrijita de R. Albala, . Traduceri: Lamartine, Moartea lui Socrat, Iasi, 1847;
Moliere, Mizantropul, Bucuresti, 1872;
Corneille, Horatiu, Bucuresti, 1875;
Racine, Athala, Bucuresti, 1875;
Th. de Banville, Socrate si femeia sa. Bucuresti, 1886.




REFERINTE CRITICE:
N. Petrascu, in Convorbiri literare, nr. 8, 1892;
Gh. Ungureanu, Familia Sion, 1936;
St. Metes, Din corespondenta poetului G. Sion, 1940;
G. Calinescu, Istoria;
St. Metes, Din scrierile lui Gheorghe Sion. Viata si activitatea sa, I-II, 194l-l943;
S. Cioculescu, Varietati critice, 1966;
FI. Fai'fer, in Cronica, nr. 23, 1972;
V. Mindra, Clasicism si romantism in dramaturgia romaneasca, 1973;
I. Maftei, Personalitati iesene, III, 1978;
A. Nestorescu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 2, 1979;
T Vargolici, Scriitorii clasici si armata romana, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Gheorghe Sion

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Gheorghe Sion




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text