Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Gheorghe Paun - biografie - (opera si scrierile)

 

Matematician, colaborator al profesorului Solomon Marcus (dupa cum aflam din cartea acestuia Paradoxul, Editura Albatros, 1984), dar cunoscut de marele public mai ales ca promotor in Romania al jocului japonez GO, Gheorghe Paun (n. 1950) nu este la prima lui aparitie editoriala (a semnat, din 1980 incoace, mai multe volume de straight science in domeniul in care activeaza la Universitatea din Bucuresti), dar este la prima lui carte de literatura. Aparitia, in colectia Tantastic Club" a Editurii Albatros, a volumului de nuvele si povestiri sf Sfera -paralela (1984) nu este insa o surpriza, intrucat autorul mai publicase anterior science-fiction in paginile revistei Stiinta si tehnica si, mai ales, obtinuse doua premii intai la Consfatuirile pe tara ale cenaclurilor de anticipatie: in 1980, la Timisoara, cu eseul Preliminarii la o paralela necesara: matematica si literatura S.F. (aparut apoi in publicatia Solaria, supliment al volumului CONDRJF, Cluj-Napoca, mai 1981) si in 1982, la Sibiu, cu nuvela sf Protezozaurii - piesa de rezistenta a volumului recent aparut, dar publicata anterior si in Almanahul Anticipatia pe 1984 (aparut efectiv in 1983). Asadar, un nume relativ cunoscut, cel putin in randurile fondam-ului autohton si, nu mai putin, printre toti cei ce urmaresc cu interes evolutia fenomenului sf in tara noastra.
Abia reunite in volum, insa, povestirile si nuvelele lui Gheorghe Paun atesta indubitabil o "vana" literara si ofera suficiente repere incercarii de a-i schita un profil propriu in sf-ul romanesc si, in primul rand, in cadrul "Noului val" afirmat editorial in ultimii trei-patru ani, "Nou val" in care Gheorghe Paun este, deocamdata, ultimul venit.
Dar sa urmarim, mai intai, pista falsa (!) pe care autorul ne-o ofera, in finalul nuvelei Jungla finala: "Banuiesc ca la inceput exista filonul stiintific, de prognoza, pe care apoi se pune haina literara" - spune aici un personaj. Nimic mai simplu decat a accepta aceasta auto-oferita linie a minimei rezistente si a-i aplica simplista formula autorului insusi, cunoscut mai intai ca matematician, deci pe "filonul stiintific", si abia apoi ca - sa zicem - croitor de "haine literare". A proceda astfel ar insemna insa a exclude eventualitatea unei intentii ironice din partea scriitorului si, mai ales, ax insemna a-1 nedreptati tocmai ca scriitor. Pentru ca nu exista un "la inceput" si un "apoi" in prozele lui Gheorghe Paun - in cele mai bune dintre ele; "haina literara" nu apare ca adaugata ulterior, si deci exterior, ipotezei "stiintifice", ci face corp comun cu ea, este propria epiderma sensibila a "ideii" sf, iar daca a existat totusi un "la inceput" si un "apoi" - aceasta numai autorul singur mai poate s-o stie si ramane la urma urmei, ca sa zicem asa, o chestiune a lui, particulara, de atelier, pentru noi, ca cititori si beneficiari ai produsului finit iesit din acest atelier, chestiunea fiind mai mult sau mai putin indiferenta si neesentiala, contand, la lectura, numai rezultatul final care este textul, in unitatea si simultaneitatea lui.


Cum se realizeaza aceasta senzatie de absorbire organica, integrala a "ideii" sf in expresie, in substanta literara a textului? Prima dintre "probele eliminatorii pentru scriitorii de science-fiction este, cum se stie, capacitatea de a da trup epic viu "ideii sf", de a conferi consistenta concreta apta de miscare narativa ipotezei "stiintifice" din care porneste extrapolarea si care altfel ramane abstracta, inchircita intr-un stadiu pre-literar. In lipsa acestui "har" al insuflatii de "viata" epica, "ideea sf" - oricat ar fi ea de interesanta in sine, oricat de originala si de productiva potential, oricat de intemeiata "stiintific" etc. - ramane insa o pura abstractiune cerebrala, ce poate fi exprimata, mai simplu si mai concis, dar in afara literaritatii, intr-un eseu ori intr-un articol. Esential, din perspectiva acestei literaritati, este ca substantei concrete rezultate din extrapolarea "idei sf" sa-i poata fi imprimata, in chiar actul acestei emisii de concret, tendinta endogena de a "curge" epic de la sine, de a se derula narativ, de a se involbura conflictuai in caz contrar insusi debitul imaginativ putandu-se transforma din calitate in defect, cu cat mai abundent este acest debit, cu atat mai repede stagnarea si "baltirea" ajungand la cota critica.
Naratiunile animate de ritm si de nerv din volumul Sfera paralela (si dintre care Protezozaurii ramane, incontestabil, piesa de rezistenta) par a trece fara nici un efort - cu firescul si dezinvoltura unei inzestrari native ce-si atinge tinta aparent usor, simplu si sigur - aceasta prima proba eliminatorie. Ipoteza corpului uman ajuns sa fie asamblat din prefabricate, in urma perfectionarii si escaladarii scapate de sub control a tehnicii grefelor de organe, putea foarte usor esua in tentatia descriptivista, fie pe orizontala pitorescului exterior, a etalarii de gadget-wi si gimmick-xm. ("exotism" sf), fie pe verticala introspectiei psihologizante pretentioase si fastidioase, a verbalizarii in exces a unor ipotetice si "nemaiintalnite" senzatii ori nebuloase stari de constiinta (onirism sf, "stele verzi" sf), asa cum mai intalnim totutsi in destule texte, si nu numai la incepatori. Departe insa de asemenea facile tentatii, Gheorghe Paun stie scoate un efect literar major din "ideea" sf. Nu numai degajarea, prin extrapolare, a unor antagonisme de interese ireductibile, ce ajung iute la violenta si ia crima in confruntarea lor fatala, nu numai imaginarea unui plauzibil cadru social concret, care sa genereze si sa repercuteze cu forta necesitatii aceste antagonisme, nu numai senzatia de neputinta si dezarmare a individului in fata acestui monstruos mecanism implacabil, impersonal desi se exercita prin persoane, - nu doar acestea ii stau la indemana stiintifictorului; el reuseste, in plus, o subtila versiune personala, in registru sf, a unei ilustre teme literare - transferul de personalitate si dedublarea, substituirea eului -, o inversare sui generis a datelor problemei, acumularile cantitative, somatice, dovedindu-se in stare a anula diferentierile calitative, psihice, in stare a altera insasi personalitatea si a dizolva insusi eul; mai mult - dincolo inca de aceasta atroce parabola a alienarii esentei umane - el reuseste sa atinga "nervuri" si "filoane" considerate de unii aprioric inaccesibile literaturii sf si rezervate din oficiu "literaturii generale": perceptia dramatica a timpului subiectiv, implacabil in curgerea lui obiectiva, sentimentul vulnerabilitatii si perisabilitatii viului, torentul fatalitatii biologice a disolutiei insului si a succesiunii conflictuale a generatiilor ce "se imping" neindurator din urma una pe alta s.a.m.d.
Si nu doar "vana" epica, narativa si conflictuala, conditioneaza, la Gheorghe Paun, obtinerea unor astfel de efecte, dar si o anume "duritate", o sanatoasa "cruzime" auctoriala, ce indrazneste sa ia act de sine, de propriile-i atu-uri, ceea ce-i permite sa priveasca drept in fata, fara a clipi, taisul gol al conflictului si sa nu ezite timorat in fata unui bad end, in fata unui deznodamant dezastruos, in fata catastrofei sau atrocitatii, atunci cand acestea se dovedesc functionale si necesare metabolismului si dialecticii cathartice a literaturii. Semnificativ, atunci cand - de ce oare? - prozatorul crede a fi dator sa mai si rotunjeasca muchiile, sa netezeasca gentil asperitatile, sa-si "indulceasca" agreabil vocea si viziunea - nici rebutul nu intarzie sa se arate {Poetul de pe Belona). In rest, "necrutarea" auctoriala si ritmul alert (suplimentate uneori si de vechea dar mereu epatanta strategie naratoriala a obtinerii unui maximum de efect prin plasarea ingenioasa in final a unei "poante" surprinzatoare, "tinute in maneca" pana atunci, pe tot parcursul naratiunii) dau constant bune rezultate {Planeta natala, Printre noi, Ultima cursa, Piatra Soarelui, Sabotorii, Sora lui Robin s.a), chiar daca nu mai ating nivelul de exceptie din Protezozaurii. Decupajul nervos, eliptic - propriu, se pare, si altor tineri prozatori din "noul val" al sf-ului romanesc - serveste, la randul lui functional si eficient, acestui nou mod de a se angaja in fictiune, in science-fiction, mod care este, si el, al unui timp si al unei generatii: radicalizat, neconcesiv, transant, taios, surd agresiv.


Regasim, de altfel, aceasta nervozitate a decupajului si a miscarii narative chiar si in proze care mizeaza mai mult pe nuante si pe semitonuri, pe efecte de ambiguitate si de echivoc, pe insolitul de tip mai mult fantastic decat stiintifico-fantastic, realizat aici printr-o bine stapanita tehnica a indeciziei, a sugestiei difuze, prin lasarea in suspensie a sensurilor, prin "stergerea urmelor", dar si prin "inchiderea cercului", prin exigenta alibiurilor "realiste" perfecte si a inductii-deductiilor logic fara fisura {Cosasii, Padurea, Sfera paralela, Poarta Nebunului, Timpul si corbul s.a.).
Si, in incheiere, un semn de mirare si unul de intrebare.
Desi matematician - ca formatie, ca profesiune, prezumabil si ca forma mentis - acest lucru se vede inca prea putin in povestirile si nuvelele sf de pana acum ale lui Gheorghe Paun. Om al unei hard science, el scrie, paradoxal, soft stience fiction, de calitate, ce-i drept Pe cand insa paradoxurile si aporiile insolubile ale spiritului matematic, pe cand realitatile care "nu pot sa existe" si silogismele care "sa ne intoarca mintea pe dos", pe cand consubstantialul "sense ofwonder" al matematicii in expresie literara, pe cand, asadar, ideile si ipotezele "nebune", ametitoare, pe care noi, ceilalti, suntem in drept sa le asteptam de la un matematician in stare sa le gandeasca abstract si, nu mai putin, de la un scriitor in stare sa Ic "traduca", pentru noi, in expresie concreta, literara ?!

(Comentariu aparut fragmentar in revista Steaua de la Quj (nr.12 / 1984), ca recenzie la voi. Sfera paralela; reluat in Timpul este umbra noastra. Science-fiction romanesc din ultimele doua decenii. Antologie comentata de Cornel Robu, Editura Dacia, Quj, 1991, pp289-307, unde insotea nuvela Protezozaurii; si in antologia TWELVE ofthe Best Romanian SF Stories. Selected and introduced by Comei Robu, Sedona Publishing House, Timisoara, 1995, pp.131-146,210-211: "Prosthesosaurs", translated from the Romanian by Linda Harris-Marcos and Ioana Robu.)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate



});

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Gheorghe Paun

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Gheorghe Paun




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text