Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Gheorghe GRIGURCU



    Gheorghe GRIGURCU - poza (imagine) portret







Gheorghe GRIGURCU - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 16 apr. 1936, Soroca (Basarabia).

Poet si critic literar.

Fiul lui Valentin Gri-gurcu, prof., inginer agronom, si al Alexandrei (n. Glo-govschi).

A absolvit Scoala de Literatura "Mihai Emi-nescu" si apoi Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj (1958). Dr. in filologie al Univ. din Bucuresti (1975). A debutat ca poet in ziarul Crisana (1952). A fost redactor la Familia, detinand acolo, in continuare, cronica literara. Colab. la: Steaua, Viata Romaneasca, Romania literara, Vatra, Tribuna etc. Desi activitatea de cronicar al rev. Familia 1-a impus printre criticii importanti ai momentului, GRIGURCU a preferat sa publice mai intai voi. de versuri: Un trandafir invata matematica (1968), Trei nori (1969), Raul incinerat (191 ), Saluta viata (1972). Abia al saselea voi. este unul de critica propriu-zisa, Teritoriu liric (1972), urmat apoi de altele: Idei si forme critice (1973), Bacovia, un antisentimental (1974), Poeti romani de azi (1979), Critici romani de azi (1981), Intre critici (1983), Existenta poeziei (1986), De la Eminescu la Nicolae Labis (1989), fara ca productia lirica sa scada in intensitate: inflorirea lucrurilor (1913), Apologii (1975), Rigoarea vazduhului (1978), Contemplatii (1984), Cotidiene (1986). Poet si critic in acelasi timp, fara confuzia de planuri obisnuita in asemenea cazuri, GRIGURCU s-a impus mai cu seama prin activitatea sa de cronicar al actualitatii literare, activitate de-a lungul careia a dovedit intransigenta morala si estetica, precum si o consecventa in negatie impinsa uneori pana la eroare. Opiniile sale, patimas transante, nu o data excesive, sunt servite de o expresie demna, structural metaforica, deseori memorabila. Polemist redutabil, pentru GRIGURCU polemica e necesitate intelectuala, dar si "demonie", irumpere afectiv-vizionara. Premiul Uniunii Scriitorilor (1997).



Nu e deloc intamplator faptul ca primul volum de critica al lui GRIGURCU (Teritoriu liric) a aparut abia in 1972, precedat de patru volume de versuri: Un trandafir invata matematica (1968), Trei nori (1969), Raul incinerat (1971) si Saluta viata (1972). Debutul e intotdeauna revelator ca o confesiune involuntara, dar aici e vorba de o vointa expresa de afirmare in primul rand ca poet.

Autorul insusi va declara mai tarziu ca situeaza poezia "in prim-planul fiintei" sale. Si, in alta parte: "Doresc sa cred ca experienta mea intru vers concentreaza tot ce pot oferi mai profund si ca ma poate reprezenta". Poezia e intr-adevar reprezentativa prin lirismul ei concentrat, deseori sententios, printr-o austeritate metaforica nelipsita de pregnanta. Inteligenta nu cenzureaza elanul imaginativ ci, dimpotriva, il stimuleaza, calauzindu-1 spre analogii pretioase: lentila devine "docta", pietrisul "peltic", mazga "vizionara", rubinul "erudit". Poetul cultiva elipsa si uneori sinestezia: "E o forma care se aude / prefacuta in arsura". O anume jugulare a emotiei este vadita. In poezia lui GRIGURCU trairea e rareori prezenta ca senzatie si inca si mai rar ca amintire. Abstractionismul nu e numai un rezultat al meditatiei, ci al insesi raporturilor cu lumea inconjuratoare. Fara sa corespunda intru totul ambitiilor deductibile ale autorului, versurile sunt remarcabile prin chiar lirismul lor expurgat, prin taietura aforistica, ocupand in contextul poeziei noastre contemporane un loc aparte, inconfundabil. Reputatia lui GRIGURCU e data insa de activitatea critica si, in primul rand, de postura sa de comentator al literaturii curente. Cu exceptia patrunzatoarei lecturi din Bacovia si a unui studiu de mici dimensiuni (Miron Pompiliu si Junimea, 1969) aparut anterior intr-o editura provinciala si ramas fara ecou, opera de pana acum in acest plan a lui GRIGURCU se compune din recenzii si articole consacrate cu precadere - daca nu chiar in exclusivitate - cartilor de poezie si critica. (Teritoriu liric, 1972; Idei si forme critice, 1973; Poeti romani de azi, 1979; Critici romani de azi, 1981; Intre critici, 1983; Existenta poeziei, 1986; De la Eminescu la Nicolae Labis, 1989). Asa cum il practica inca de la inceput autorul, foiletonul reprezinta un tipar totalizant, vizand o opera in ramificatiile ei diverse si in implicatiile sale mai adanci. Spre deosebire de alti confrati care refuza sa-si adune cronicile in volum, dar nu si sa retopeasca materia lor in tipare mai pretentioase, GRIGURCU pastreaza comentariilor sale structura lor initiala independenta. Mod de a proba consistenta observatiilor sale in chiar forma prilejuita de primul contact cu opera. Acest contact pare insa mult prelungit, iar expresia indeajuns de elaborata, astfel incat nu mai putem vorbi de o lectura in prima instanta. "Impresionismul" inevitabil si dezirabil al acesteia e supus unei discipline analitice si chiar unei tentatii comparatiste vizibile mai cu seama in cazul unei intentii demolatoare. Ca atatia alti practicieni ai criticii de la noi, GRIGURCU e neincrezator in "pseudoritualul intelectual" al noilor metodologii formalizante, afisand o anume "empirie" ca pe o revansa a sensibilitatii si o pavaza impotriva reductiilor scientiste. Lipsit in genere de veleitati teoretizante, de ambitii sistematice, criticul cultiva cu dexteritate aforismul si isi plaseaza generalizarile indeosebi in ordine etica, mai precis in spatiul de rezonanta etica a esteticului. Critica ii apare ca o magistratura si, in acelasi timp, ca o arta. Fibra polemica a lui GRIGURCU e puternica si contrazicerea reprezinta pentru el nu doar un mod convenabil de formulare a personalitatii, ci chiar un indiciu de "existenta plenara". Comentariile sale ating deseori, fara retusuri ulterioare, rotunjimile unor medalioane critice, dar numai rareori si seninatatea caracteristica acestora. "Mastile" lui sunt nu o data deformate de tensiunile luptei. Criticul a lansat o veritabila campanie impotriva promotiei lirice a anilor 60, a poetilor cu suprafata sociala si cu ecou la public mai ales - Nichita Stanescu, Adrian Paunescu, Marin Sorescu -, a caror importanta in ordine estetica incearca s-o minimalizeze cat poate. Initiativa sa consecventa consta in rasturnarea ierarhiei acceptate a poeziei romane actuale, mai presus in inlocuirea de la intaietate a "seriei N. Stanescu" prin valorile considerate "mult mai temeinice" ale unei noi serii lirice, reprezentate de M. Ivanescu Leonid Dimov, Cezar Iva-nescu, Emil Brumam s.a. Riscurile pozitiei sale nu stau in aceasta redistribuire a locurilor fruntase, cat in echivocurile produse de neputinta mentinerii de-a lungul intregii operatii de reevaluare a aceluiasi punct de vedere exigent si radical. Atitudinea fata de poeti ii creeaza lui GRIGURCU anumite obligatii si in atitudinea fata de critici. Acestia din urma sunt penalizati ori de cate ori le scapa o apreciere prea favorabila despre vreunul dintre poetii in care el nu crede. Si, invers, orice apreciere negativa la adresa lor il binedispune. Dar si in privinta criticilor se pot sesiza anumite deosebiri de tratament: sublinierea apasata si chiar polemica a unor deficiente la unii autori importanti, si numai sugerarea lor, prin ambivalente ironice, la altii. Intr-un interviu, GRIGURCU face urmatoarea confesiune, subliniindu-i el insusi "imprudenta": "Nu putem intelege cu adevarat decat lucrurile cu care nu concuram". Prin implicarea unui orgoliu, a unei gelozii si, in orice caz, a unei malitii de creator, GRIGURCU este cel mai sainte-beuveian dintre criticii nostri de azi. Si, desigur, prin arta de a-si distila "otravurile" cu subtilitate.




OPERA

Un trandafir invata matematica, Bucuresti, 1968; Trei nori. Bucuresti, 1969; Miron Pompiliu si Junimea, Oradea, 1969; Raul incinerat. Cluj, 1971; Saluta viata, Bucuresti, 1972; Teritoriu liric, Bucuresti, 1972; inflorirea lucrurilor. Timisoara, 1973; Idei si forme critice, Bucuresti, 1973; Bacovia, un antisenti-mental, Bucuresti, 1974; Apologii, Cluj-Napoca, 1975; Rigoarea vazduhului, Cluj-Napoca, 1978; Poeti romani de azi, Bucuresti, 1979; Critici romani de azi. Bucuresti, 1981; intre critici, Cluj-Napoca, 1983; Contemplatii, versuri, Bucuresti, 1984; Cotidiene, versuri, Bucuresti, 1986; Existenta poeziei. Bucuresti, 1986; De la Emines-cu la Nicolae Labis, Bucuresti, 1989; Peisaj critic, I-II, Bucuresti, 1993-1997; A doua viata. Bucuresti, 1997; Cum am devenit stalinist. Pagini din perioada 1990-1996, Iasi, 1997; E. Lovinescu intre continuatori si uzurpatori, Bucuresti, 1997; Imposibila neutralitate, Bucuresti, 1998.

REFERINTE CRITICE

St. Aug. Doinas, Lampa lui Diogene, 1970; L. Raicu, Practica scrisului si experienta lecturii, 1978; M. Iorgulescu, Scriitori; idem, Critica si angajare, 1981; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 17, 1979; idem, in Romania literara, nr. 40, 1981; M. Martin, in Romania literara, nr. 38, 1982; M. Nitescu, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1982; Al. George, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1983; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 24, 1983; L. Alexiu, in Orizont, nr. 51, 1984; V. Felea, in Steaua, nr. 1, 1984; Al. Calinescu, in Cronica, nr. 27, 1985; M. Martin, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1985; N. Steinhardt, in Familia, nr! 1, 1985; M. Sorescu, Usor cu pianul pe scari, 1985; Al. Calinescu, in Cronica, nr. 50, 1986; S. Foarta, in Orizont, nr. 15, 1986; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 51, 1986; M. Martin, in Romania literara, nr. 9, 1986; C. Ungureanu, in Orizont, nr. 49, 1986; Al. Cistelecan, in Familia, nr. 11, 1987; A. Marino, in Tribuna, nr. 33, 1987; M. Papahagi, in Tribuna, nr. 8, 1987; Cornel Moraru, in Vatra, nr. 2, 1988; I. Negoitescu, Scriitori contemporani, 1994; M. Papahagi, Fragmente despre critica, 1994; GRIGURCU Dimisianu, in Romania literara, nr. 2, 1995; Alex. Stefa-nescu, ibidem, nr. 14, 1996; N. Manolescu, ibidem, nr. 49, 1997; I. Pop, Pagini transparente, 1997; GRIGURCU Dimisianu, in Romania literara, nr. 13, 1998; Alex. Ste-fanescu, in Romania literara, nr. 50, 1999.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Gheorghe GRIGURCU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Gheorghe GRIGURCU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text