Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




PASA HASSAN - Titlul is anlzia pe tablouri de George COSBUC



George COSBUC Pasa Hassan
George Cosbuc s-a nascut in comuna Hordou (azi, George CosbuC) din tinutul Nasaudului. Crescut in mediul rural pe care 1-a cantat in poezii de stralucita inspiratie, a fost numit poetul taranimii". in volumele sale Balade si idile", Fire de tort", Ziarul unui pierde-vara", Cantece de vitejie" canta maretia morala a omului din popor, optimismul si setea lui de libertate. Din lupta poporului sau pentru libertate si independenta nationala selecteaza evenimente istorice mai importante, vorbind in numele unor oameni simpli, insufletiti de dragoste de patrie, de libertate, de spirit de sacrificiu.

Un episod eroic din lupta poporului nostru impotriva cotropitorilor otomani este evocat in poezia Pasa Hassan", publicata in 1894 in revista Vatra"si cuprinsa mai tarziu in volumul Cantece de vitejie"(1904). Este vorba de batalia din 13-23 august 1595, de la Calugareni, unde Mihai a obtinut o victorie care a uimit intreaga lume si a dus la unirea pentru scurta vreme a Tarii Romanesti cu Transilvania si cu Moldova. Scena, prezentata de poet intr-o atat de vie miscare, a fost povestita si de N. Balcescu in opera sa Romanii supt Mihai- Voievod Viteazul", capitolul Calugarenii" ,dc unde se vede ca a fost inspirata poezia.



Poetul exprima admiratia si mandria sa patriotica pentru vitejia lui Mihai Viteazul intr-un mod indirect, infatisand cititorului spaima pe care domnitorul roman o trezeste in sufletul conducatorului armatei turcesti, Pasa Hassan.



Titlul poeziei Pasa Hassan"si nu, de exemplu Pasa Hassan si Mihai ViteazuFvc& faptul, ca personajul principal al baladei este Hassan. Poetul il evoca pe Mihai numai din perspectiva cotropitorului turc, iar ideea esentiala desprinsa in poezie este groaza lui Hassan, devenit ridicol prin modul in care, datorita ei, este dominat de personalitatea lui Mihai.



Poezia Pasa Hassan este o balada pentru ca nareaza o intamplare istorica si preamareste vitejia si faptele unui erou. Prin faptul ca este scrisa de un poet cunoscut, ca respecta adevarul istoric, ca lipsesc elementele fantastice, de legenda, din baladele populare, prin versificatie, prozodie si ritm, ea este o balada culta. La baza realizarii baladei sta antiteza, pe de o parte, dintre armata romana invingatoare si armata otomana invinsa, iar, pe de alta parte, dintre vitejia lui Mihai si lasitatea lui Hassan. Opozitia dintre cele doua personaje este plina de ritm, fiindca ele sunt vazute in miscare.

Primul tablou, conturat in trei strofe, proiecteaza imaginea ampla a confruntarii dintre ostirea romana, in frunte cu voda, si ostirea otomana care, derutata, inspaimantata, este imprastiata si zvarlita in mijlocul Neajlovului.

In prima strofa apare figura lui Mihai Viteazul, insufletitorul ostirii care cu fulgeru-n mana", dezmembreaza multimea pagana"si o desfiinteaza. Prin oastea turceasca el isi face carare, iar in urma lui sc-ndeasa, cu vuiet curgand,/Ostirea romana".

Prima strofa se deruleaza intr-un ritm dinamic, trepidant, Ia aceasta contribuind atat piciorul metric amfibrahic, cat si verbele la modul gerunziu:trccand", facand", curgand". Impresia de lupta inversunata, stareajalnicaaturcimii este surprinsa in imagini halucinante, de miscare, vizuale si auditive:



Cu tropote roibii de spaima pe mal

Rup franele-n zbucium si salta;

Turcimea-nvrajbita se rupe deolalta

Si cade-n mocirla, un val dupa val,

Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,

Se-nchina prin balta .



Apare in continuare, imaginea lasa si fricoasa a lui Hassan, care se afla sub poala padurii", ramane alaturi de drum,/ Departe de lunca".

Al doilea tablou este dominat de inspaimantatoarea dezlantuire a lui Mihai, ce seamana groaza in sufletele turcilor neputinciosi. Ca intr-un film, imaginile se deruleaza cu o mare rapiditate, la aceasta contribuind numarul mare de verbe la moduri personale. Cu ajutorul acestora poetul prezinta personaje in actiune:



Mihai il zareste si-alege vro doi,

Se-ntoarce si pleaca spre gloata,

Ca volbura toamnei se-nvarte el roata

Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi,

Si-o frange degraba si-o Aflte-napoi

Si-o vantura toata".



Remarcam o succesiune gradata a verbelor in aceasta strofa, iar comparatiile de factura populara (ca volbura toamnei se-nvarte el roata" si ca lupu-ntre oi"), contureaza mai precis figura lui Mihai. Gcorge Cosbuc alterneaza strofele cuprinzand imaginea si reactiile celor doua personaje, pentru a le prezenta in opozitie, in contrast.

Tabloul al lll-lea completeaza portretele antitetice ale celor doua personaje. Mihai il provoaca pe Hassan la lupta prin adresare directa, acest fapt sporind tensiunea epica.,, Strigatul lui Mihai catre pasa e .sacadat dupa aceeasi bataie a galopului "(IRotariI):



,,-Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti spun,

Ca nu tc-am gasit nicaierea!"



-Stai, pasa!Sa piara azi unul din noi!"

Frica lui Hassan atinge proportii uriase, el fuge cu lasitate, mananca pamantul, este cu ochii de sange", e galben pierit", ii dardaie dintii".





Turbanul ii cade si-I lasa cazut isi rupe cu mana vesmantul,

Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul,

Si lui i se pare ca-n loc e tinut;

Alearga de groaza pieirii batut,

Mananca pamantul." in strofa citata mai sus gesticulatia menita a arata frica si furia neputincioasa a pasei atinge punctul culminant. Figura lui Mihai, in timp ce-l urmareste pe Hassan, apare hiperbolizata. Portretul fizic al lui Mihai este un reflex al spaimei ce-l copleseste pe Hassan la vederea voievodului dezlantuit, iar sirul de hiperbole ingroasa ca-ntr-un spectacol apocaliptic efectele furiei, hranita de ura impotriva dusmanilor:



Salbatecul voda e-n zale si-n fier,

Si zalele-i zuruic crunte,

Gigantica poart-o cupola pe frunte,

Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,

Iar barda-i din stanga ajunge la cer

Si voda-i un munte."



Epitetul salbatecul" evidentiaza groaza lui Hassan fata de voievodul roman, iar cu ajutorul hiperbolelor:cupola gigantica", barda-i ajunge la cer", G.Cosbuc realizeaza un portret inspaimantator si maret in acelasi timp. in viziunea lui G.Cosbuc, Mihai Viteazul este un domnitor plin de elan (alearga navala nebuna"), de cutezanta (si intra-n urdie ca lupu-ntre oi"), de vitejie (imprastie singur pe cati ii aduna"), este falnic (Salbatecul voda e-n zale si fier") si, hotarat sa castige, biruieste chiar cu pretul vietii (Sa piara azi unul din noi"), stiind ca lupta pentru o cauza dreapta: libertatea patriei. In finalul baladei, Hassan este intr-o stare jalnica si il implora pe Alah pentru a se salva.prin fuga.



Printre procedeele artistice folosite de G Cosbuc in aceasta balada amintim: repetitia (val dupa val"), inversiunea (largile-i haine", grozava-i carare", bietului pasa", gigantica poart-o cupola pe frunte"). Pentru a evita reluarea suparatoare a unor verbe, autorul recurge la sinonime: pasa fuge, alearga, mananca pamantul, zoreste, zboara. intalnim in poezie expresii preluate din graiul poporului:se-nvarte el roata", mananca pamantul", ca volbura toamnei", e groaza si vai". Pentru a reda atmosfera epocii, poetul foloseste arhaisme: ieniceri, flinte, pasa, urdie, ghiaur, turban, spahii.



Referitor la versificatie, evidentiem faptul ca strofele sunt alcatuite din sase versuri, patru dintre acestea avand masura de 11-12 silabe, al doilea de noua si ultimul de sase silabe. Alternarea versurilor cu masuri diferite si ritmul amfibrahic favorizeaza desfasurarea rapida a naratiunii.

Rimele masculine in versurile 1, 4, 5, feminine in versurile 2, 3, 6, distribuite perechi sau imbratisate, prin varietatea lor, ajuta la redarea plastica a situatiilor si la spargerea monotoniei.

Pasa Hassan " este una din baladele excelente ale lui Cosbuc. Ea sintetizeaza parca dinamismul epic al poetului. intreaga balada nu-i decat o cavalcada, goana lui Mihai Viteazul pe urmele lui Pasa Hassan Balada e o conturare a figurii lui Mihai Viteazul, atat prin prezentarea lui directa, in lupta, cat si indirecta, prin spaima dusmanilor sai". (Octav SulutiU)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.