Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






George Cosbuc - universul poetic despre George COSBUC



Nunta Zamfirei inscrisa pe drept in patrimoniul clasic al literaturii romane, opera lui G. Cosbuc preia directia existentei si aspiratiilor nationale, pe orizontala si pe verticala, devenind o autentica monografie lirica a unui popor in evolutia sa continua. La nivel spatial, poetul impune matca traditionala - satul, ca pe o entitate sociala si nationala, cu pitoresc geografic si etnografic, cu datini si credinte, dar si cu sentimentul razvratirii. Este contextul in care se deruleaza poezia iubirii si a naturii, sunt cautate marile evenimente, se-aud tumultoasele reactii Ex ossibus ultor!

    si Noi vrem pamant. in plan temporal, G. Cosbuc urmareste istoria ca o lupta neintrerupta pentru libertate nationala si sociala - de la Decebal catre popor si pana la Cantece de vitejie.

De fapt, traducatorul Odiseii lui Homer intentionase sa realizeze un epos national, pe motive folclorice si de mitologie romaneasca. indraznetul proiect era greu de realizat, dar doua fragmente epopeice - Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger -sustin pe deplin talentul lui Cosbuc in a remerhora marile evenimente traditionale -intre nunta si inmormantare - si intotdeauna sub semnul lirismului obiectiv, apt a desfasura subiectul spectacular, ca un regizor" care-si impune mereu cauza si mesajul.

Aparut in 1889, in revista Tribuna" din Sibiu, poemul Nunta Zamfirei a facut imediat o deosebita impresie sustinatorului directiei noi in poezia si proza romaneasca" - Titu Maiorescu - pentru ca in continuare sa ocupe o pozitie deosebita in istoria noastra literara.

Inspirata deopotriva din basm si balada, din legenda si mit, aceasta creatie de exceptie transfigureaza ceremonialul nuntii taranesti, putand servi chiar si ca libret pentru un spectacol coregrafic. Desfasurarea sa se constituie dintr-un cumul de efecte voit hiperbolice si chiar fantastice. Nunta taraneasca este astfel aureolata de intregul complex al credintelor si tendintelor traditionale, fiind - prin urmare -mitizata. Uvertura" poemului o realizeaza incadrarea spatio-temporala si prezentarea protagonistilor sub semnul basmului. Astfel, jocul verbelor intre prezent si trecut -cu prezentarea fetei la imperfect - sugereaza din plecare miticul, repetabilul; imaginea bogatiei nemaiintalnite face din Sageata un personaj singular (oriunde pe pamant si oricand ar putea exista un domn" unic cu o fata unica, pentru ca fiecare nunta trebuie sa-si manifeste unicitateA). Unicitatea fetei se exprima in metafora sublima icoana-ntr-un altar s-o pui / La inchinat", definid in acelasi timp puritate, frumusete si credinta.



Petitul" dezvolta sensurile taranesti date anterior chiar si prin faptul ca, in popor, termenul domn" inseamna om cu stare" sau om de conditie", termenul introducand in context pe cel care i-a fost ursit" fetei. Acesta, cel mai drag", a venit / Dintr-un afund de Rasarit", deci pe traseul soarelui-rasare, al aspiratiei sentimentale, aparand ca print frumos si tinerel". Se remarca rasturnarea valentelor mitului zburatorului, caci aici visul se traieste intens, iar frumusetea este pe deplin terestra.

Tabloul declansator pentru intregul ceremonial este cel al cuvantului" mai calator / Decat un vant!

   " pe care G. Cosbuc il concentreaza in numai patru margini de pamant", pentru toti craii multului rotund". Impresia este de generalitate totala pe dimensiuni spatiale, caci se vrea o nunta unica.

Pe o noua treapta, epopeica, va urma dimensionarea infinita in timp, pe masura ce se va derula cavalcada invitatilor catre locul nuntii. Repetitiile si cumulul lexicogramatical, aliteratiile si impecabila dezvoltare alegorica permit interferarea absolut neasteptata de personaje din multiple domenii ale folclorului romanesc: batranul Grui" vine din balada; roiuri de-mparati, / Cu stema-n frunte si-mbracati / Cum astazi nu-s" amintesc de basm; Tintes, cel cu tainic rost" si Bardes cel cu adapost / Prin munti salhui" apartin legendei si haiduciei; Barba-Cot propune snoava etc. Sensurile spatialitatii sunt deliberat fortate prin cifre si delimitari proverbiale, caci nuntasii provin din nouazeci de tari", Si din Zorit si din Apus", ba chiar Din cat loc poti gandi sa bati". De fapt, hiperbolizarea cosbuciana nu se vrea limitata nici in timp si nici in spatiu, ea imbracand" si coloritul, si muzica pe masura: Si altii, Doamne!

    Drag alint / De trupuri prinse-n margarit" - exclama poetul, spre a descoperi fastul floral, argintat si chiar aurit; acompaniamentul" muzical al cavalcadei" fiind si el asigurat de iuresul trecerii prin timp si spatiu (Prin vulturi vantul viu vuia").

Se subintelege ca nunta unica atrage intregul uman catre petrecere si catre trairea tendintei de perpetuare a spetei umane, iar faptul spatio-uman si unul cosmic participa la o nunta aparent fantastica, dar - de fapt - absolut obisnuita!

   

Tabloul imediat urmator este cel al naturii", incepand cu cununia. Sensul hiperbolic al imaginatiei poetice este - de acum - incredibil pentru poetul insusi, care exclama entuziasmat - Dar ce scriu eu? Oricum sa scriu / E ne-mplinit!

   " Dincolo de adunarea nuntasilor din timp si spatiu, ceremonialul cununiei este tipic romanesc - traditional, caci acesta implica interferarea credintelor si puritatilor. Tocmai de aceea o noua portretizare a mirilor este absolut necesara: Zamfira pare un trandafir in vai" (intrupare naturala), frumoasa cat eu nici nu pot / O mai frumoasa sa socot / Cu mintea mea" (prin urmare, frumusetea superlativa), in timp ce Viorel (alt nume de floare!

   ) nu se implica decat pentru a amplifica frumusetea fetei dorite de el.



Religiozitatea cununiei se prelungeste in cele doua proiectii ale petrecerii prilejuite de nunti - hora si ospatul. Nu in zadar Nunta Zamfirei a fost numit poem al horei", caci secventa urmatoare preia ceva din Dimitrie Cantemir si aproape totul din folclor, spre a sugera descatusarea optimismului si dorintei de unitate la romani. Hora - ca dans traditional, este sugerata in imagini imitative. La randul sau, ospatul se sustine prin superlative vizuale si muzicale - cu un rau de vin" si cu atata chiu si cant" la care si soarele mirat sta-n loc". Se reliefeaza aici inepuizabilul optimism romanesc, capabil oricand sa asigure nasterea si renasterea.

Ajuns intr-un atare moment hiperbolic, poetul simte nevoia unei pauze, introducand viziunea comica a piticului Barba-Cot, cel obligat sa joace-n-tr-un picior" (conditia jocului nostru national nu poate fi decat a tuturor!

   ). Va urma imediat strofa de mult devenita proverbiala cu privire la reintinerirea batranilor in fluxul horei (acesta fiind considerat un adevarat elixir al tineretii vesnice!

   ).

Finalul poemului apartine lui Mugur-imparat, care se vrea mesagerul nuntii si reprezentantul poporului roman, spre a asigura o perspectiva in triplu sens, cuprinzand: fluxul vietii, botezul (perpetuarea umana) si mereu o noua petrecere. Asadar, mesajul nu poate fi decat optimist, invitand la o vesnica metamorfozare a visului si a vietii, in virtutea credintei nestramutate in om si-n conditia traditionala a romanului.

De la un capat la altul al poemului Nunta Zamfirei, miscarea momentelor este impetuoasa, navalnica si se desfasoara pe spatii largi, panoramice. intr-un atare sens, ritmul tot mai sustinut de la o strofa la alta se realizeaza cu mijloace sintactice, in care accentul cade pe verb, alaturi de rasturnari topice, de natura sa deruleze detaliile sau sa intensifice miscarea. Prozodia lui Cosbuc este unica in literatura noastra tocmai pentru ca traduce ideile in metrica, ritm si rima. in fiecare strofa, cinci versuri deruleaza imaginile, actionand prin rime combinate si masura de opt silabe, pentru ca finalul, redus la jumatate, sa sustina concluzia. George Cosbuc propune un posibil tipar prozodic clasic, spre a defini unicitatea nuntii traditionale romanesti in intregul univers.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...




Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.





loading...