Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...




Balada Pasa Hassan de George COSBUC



George COSBUC Pasa Hassan
Balada Pasa Hassan a fost scrisa in 1885 si publicata in revista Vatra in 1894. Fa a fost mai apoi inclus : in volumul Cantece de vitejie.



In aceasta balada. George Cosbuc surprinde un episod din batalia de.la Caiugareni din 1595. EI marturiseste ca s-a inspirat dintr-o cronica care era atribuita lui Constantin Capitanul si publicata de Nicolae Balcescu in Magazin istoric pentru Dacia (1845) cu titlul Istoriile domnilor Tarii Romanesti:

" Hasan-pasa cu Mihnea voda venea prin padure sa loveasca oastea lui Mihai voda pe denapoi, carora, prinzandu-le de veste, s-au pornit Insusi cu sabia a mana .si vitejii lui dupa dansul, au intrai ca lupii in oi, si cand de cand era sa ajunga pe Hasan-pasa sa-l taie cu mana lui, insa au scapat "



Balada are deci un caracter realist, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din realitatea istorica. Terna o formeaza lupta pentru apararea fiintei nationale, iar ideea este ca afirmarea constiintei nationale, dragostea fierbinte fata de tara. a eroilor romani s-a exprimat prin nenumarate acte de vitejie. Subiectul reda momentul cand Pasa Hassan ins6tit de pretendentul la tron Mihnea Turcitul (care a fost de doua ori domn in Tara Romaneasca 1577-1583 si 1585-1591), incearca sa-l loveasca pe la spate pe Minai Viteazul. Voievodul insa sesizeaza tentativa si conduce el insusi grupul de ostasi, care zdrobeste detasamentul condus de Hassan-pasa.



Vitejia lui Mihai Viteazul si strategia aplicata la Calugareni a facut posibila victoria micii lui armate. Nicolae Balcescu in Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul aprecia cam de zece ori mai mare armata turca. Dar mlastinile si drumul ingust nu permitea armatei turcesti sa se desfasoare. Acest lucru este redat in balada prin versurile: "Turcimea-nvrajbita se rupe deolalta / Si cade-n mocirla, un val dupa val". Chiar Sinan Pasa, care obtinuse atatea victorii, cade de pe pod in mlastina incercand sa opreasca armata turca, care voia sa se retraga: Jar fulgerul Sinan, izbit de pe cal / Se-nchina prin halta".





George Cosbuc utilizeaza chiar imagini din textul cronicii:



"Si intra-n urdic ca lupu-ntre oi, / Si-o frange degraba si-o bate-napoi / Si-o vantura toata".



El lealizeaza o poezie de profund specific national preluand mituri, traditii, obiceiuri, imagini, motive din viata poporului roman, dar si din istoria nationala.



Balada Pasa Hassan are un profund caracter romantic, fiindca propune un erou exceptional, Mihai Viteazul, in imprejurarile execeptionale ale luptei de la Caiugareni. Pentru a sublinia exceptionalitatea eroului el pune in contrast romantic pe unul din conducatorii armatei turcesti, Pasa Hassan, care fuge si evita lupta.



Tema este deasemeni privita intr-o lumina romantica adica avem exaltarea trecutului glorios, dar in acelasi timp tema, subiectul, eroii sunt, structurati pe sentimente bine exprimate. Mihai Viteazul isi exprima dragostea fata de. tara, iar Pasa Hassan sentimentul de frica. Aceasta frica duce la exagerarea prin hiperbole a imaginii lui Mihai Viteazul:



"Gigantica poarta-o cupola pe frunte. / Si vorba-i e tunet, rasufletul ger, / Iar barda-i din stanga ajunge la cer, / Si voda-i un munte".



Panica de care este cuprins Pasa Hassan ne este comunicata prin comportamentul sau:



"Dar pasa mai tare zoreste: / Ca scarile-n coapse jugaru-si loveste /Si gatul i-l bale cu pumnii-umandoi; / Cu ochii de sange, cu barba valvoi, / El zboara soimeste".



Frica, spaima au parca o ascensiune, fiindca apoi el "Alearga de groaza pierii batut, / Mananca pamantul". in momentul cand Pasa Hassan ajunge aproape de tabara si-i dau ajutor spahiii ii "dardaie dintii", e "galben pierit", si apoi zace "de spaima o luna"y liste spaima ce o simte cel care stie ca pentru laptele lui cele rele va

fi pedepsit nu numai cu moartea.



De aceea "el fuge nebun / Ca-n gheara de fiara si-n gura de Iun : Mai dulce-i pieirea". Mihai pare un arhanghel "cu fulgeru-n " mana", "Si vorha-i e tunel, rasufletul ger" cand alunga pe cei rai cuprinsi de "o groaza nebuna".



Acest refugiu in trecutul istoric este tot romantic, fiindca in celelalte poezii din Cantece de vitejie el arata cu mijloace realiste eroismul ostasilor romani din Razboiul de Independenta. Din aceasta cauza, spre deosebire de Mihail Eminescu, care in Scrisoarea III critica prezentul decazut, G. Cosbuc nu introduce elemente de critica sociala sau aluzii la societatea contemporana. El il continua pe Mihail Eminescu in realizarea unei poezii de profund specific national, inspirata din istoria atat de eroica a poporului roman .





Stilul lui George Cosbuc se caracterizeaza prin oralitate, simplitate,. expresivitate, prin versificatia, care preia modele populare, prin acuratetea imaginilor.



Oralitatea rezulta din folosirea dialogului: "- Stai, pasa, o vorba de-uproape sa-ti spun" dar si din expresii ale limbii vorbite: "Nu stie de-i vis, ori aieve-i", ,,Si-i dardaie dintii, si-i galben perii!



Expresivitatea este cultivata prin utilizarea unor cuvinte care sa dea culoarea epocii: "ienicerii", "spahiii", "pasa", "beii", "Alah", "ardie", "ghiaund", dar mai ales prin bogatia mijloacelor de stil folosite. Epitetele au o deosebita putere de sugestie: "salbaticul voda", "groaza nebuna", "barba valvoi", "zboara soimeste", "gigantica cupola".



Avem un mare numar de metafore, care creeaza imagini: "negru-pamant", "tariile plevei", "ochii de sange", "gura de tun", "gheara de fiara", "vine furtuna".



Ele se impletesc cu un torent de metonimii si hiperbole, care dau textului profunzime si dinamism: "Alearga de groaza pierii batut / Mananca pamantul", "V groaza si vai", "fuge nebun", "isi rupe cu mana vestmantul, /Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul". Hiperbolele au rojul de a-i comunica cititorului intensitatea sentimentului de spaima, pe care-1 traieste pasa Hassan: "Giganticapoarta-o cupola pe frunte. /Si vorba-i e tunet, rasufletul ger, / Iar barda-i din stanga ajunge la cer, / Si voda-i un munte ".



Efectul acestor mijloace stilistice este sustinut prin aliteratii: ,zalele-i zuruie crunte", "Si-i dardaie dintii", "spahiii se-ndeasa / Sa-i deie scapare". prin rimele rare si compuse: aieve-i-Sucevei, Mihai-cai, prin rimele variate: porunca-arunca, deolalta-salta, prin repetitii: "val dupa val".

Modelul strofelor este preluat din baladele populare cu sase versuri dintre care ultimul este mai scurt.



Textul are si note de ironie, ca atunci cand subliniaza dificultatile, pe care le intampina generalii turci in fata lui Mihai Viteazul: Jar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, / Se-nchina prin halta". "Si-n ceasul acela Hassan a jurat / Sa zaca de spaima o luna".



Mesajul patriotic al textului este bine exprimat si toate mijloacele de stil, ideile, imaginile au in structura lor intima acest sentiment al dragostei de tara.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.




loading...