Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





GEORGE BACOVIA - Date biografice - Universul poetic despre George BACOVIA



Date biografice George Bacovia, pe numele sau adevarat George Vasiliu, s-a nascut in septembrie 1881 la Bacau, tatal sau fiind comerciant. Urmeaza cursurile liceului din orasul natal, apoi Facultatea de Drept din Iasi, dar nu profeseaza niciodata avocatura, ci ocupa diferite slujbe cum ar fi cele de copist, ajutor de contabil, referent, bibliotecar, in orasul natal.



Debuteaza in revista "Literatorul" a lui Al.Macedonski cu poezia "Si toate", semnata B.George, fiind elev in clasa a IlI-a de gimnaziu si frecventand totodata si cenaclul cu acelasi nume. Pseudonimul de Bacovia il imprumuta de la numele roman al orasului Bacau, asa cum el insusi precizeaza intr-un interviu aparut in 1943: "Pseudonimul () vine de la numele roman al Bacaului, care se zicea Bacovia, asa numindu-se probabil intreaga regiune din aceasta parte a Moldovei. Eu l-am luat () din dictionarul lui Hasdeu, cum cred ca va fi facut si Arghezi in legatura cu raul Argesului".

Editorial, debuteaza in 1916, cu volumul de versuri intitulat simbolistic "Plumb".

y George Bacovia a dus o existenta retrasa, fiind marcat sufleteste de monotonia vietii din targurile de provincie, cu atmosfera sufocanta, obositoare.

Creatia sa poetica este apreciata cu premii semnificative ale vremii, ca cele acordate de Ministerul Artelor sau de Societatea Scriitorilor Romani.



George Bacovia moare la Bucuresti, la 22 mai 1957



Opera

Volume de poezii: "Plumb" - 1916, "Scantei galbene", "Bucati de noapte" - 1926, Tufoi" - 1930, "Comedii in fond" -1936, "Stante burgheze" - 1946 .

Opera lui George Bacovia este reprezentativa pentru unul dintre cei mai originali poeti romani de dupa Eminescu, despre "bacovianism" vorbind toti marii nostri critjcijjPoezia lui Bacovia este expresia cea mai elocventa si mai durabila a simbolismului autohton, cu toate temele, motivele si tehnicile specifice acestui curent literar pe plan european. Se regasesc in opera sa poetica toate instrumentele tehnicii simboliste: simbolul, sugestia, corespondentele, muzicalitatea, cromatica, olfactivul, prozodia, precum si temele si motivele ce ilustreaza si definesc acest curent: conditia poetului si a poeziei, solitudinea, melancolia, spleen-ul, misterul, evadarea, natura (cu motivul ploii dezintegratoare si al anotimpurilor nevroticE), nevroza, iubirea deprimanta, orasul sufocant etc.



Bacovia cultiva un simbolism de esenta si nu unul formal, iar_ starea poetica se transmite cititorului ca traire interioara, ca fapt de viata.



Universul poetic



A. Temele fundamentale ale liricii bacoviene:

1. Lumea orasului de provincie, a targului sufocant, care este, probabil Bacaul, ilustreaza o lume bolnava, degradata fizic si psihic: a. Mahalaua populata de o lume ftizica, aflata in descompunere lenta, sub actiunea intemperiilor: ploaia, zapada, vantul, frigul, ceata si arsita, in nopti halucinante de toamna sau iarna:

"E-o noapte uda, grea, te-neci afara,

Prin ceata obosite, rosii fara zare,

Ard afumate triste felinare

Ca-ntr-o crasma umeda, murdara

Prin mahalali mai neagra noaptea pare

Si-auzi tusind o tuse-n sec amara

Prin ziduri vechi ce stau in daramare"

("Sonet") b. Orasul in ruina, in descompunere, in care coexista cadavrele in descompunere cu fastul burghez, cu iluminatul electric, iar poetul, alungat din propria sa locuinta, este bantuit de obsesii, spaime

si nevroze:

"Odaia mea ma inspaimanta Cu braie negre zugravita Prin noapte, toamna despletita in mii de fluiere canta"

("Singur") " Copacii albi, copacii negri Stau goi in parcul solitar Decor de doliu funerar Copacii albi, copacii negri"

("Decor") c. Orasul inspaimantator, periculos pentru viata omului, in care se petrec fapte zguduitoare, cum ar fi scenele de viol:

"Acum cad foi de sange-n parcul gol Pe albe statui feminine, Pe alb model de forme fine, Acum se-nsira scene de viol" ("in parc") d. Orasul vazut ca un muzeu al figurilor de ceara este ilustrat in poezia "Panorama":

"Plangea caterinca fanfara, Lugubru in noapte tarziu Si singur priveam prin ochene Pierdut in muzeul pustiu."



2. Singuratatea, (solitudineA) este una din temele predilecte ale lui G.Bacovia, constituind si principala sa componenta spirituala. a. Camera poetului nu e o ambianta benefica, asa cum este la Macedonski, un spatiu de creatie, sau ca la Eminescu, ci este un loc inspaimantator, generator de spaime:

"Eu trec din odaie-n odaie Cand bate satanica ora"

("Miezul noptii") b. Dragostea si actul reflex al creatiei sunt singurele elemente salvatoare intr-o singuratate ca o tortura pentru poet, care se simte bine numai in intimitatea protectoare a camerei iubitei:

"Ce cald e aicea la tine Si toate din casa mi-s sfinte Te uita cum ninge decembre Nu rade, citeste-nainte"

("Decembre *)



3. Natura se afla sub puterea unor forte distructive, natura bacoviana fiind o stare de spirit. a. Anotimpurile sunt obsedante si creeaza stari nevrotice: "Si toamna si iarna

Coboara amandoua Si ploua si ninge Si ninge si ploua"

("Moina") b. Apa nu este un simbol al vietii, ca la Eminescu, ci este un element distrugator de materie, degradant, provocatoare de disperare, de isterie:

"Si parca dorm pe scanduri ude, in spate ma izbeste-un val -Tresar prin somn, si mi se pare Ca n-am tras podul de la mal." ("Lacustra") c. Zapezi apocaliptice care acopera, astupa fara posibilitate de scapare, intreaga existenta umana:

"Ninge grozav pe camp la abator Si sange cald se scurge pe canal Plina-i zapada de sange animal Si ninge mereu pe-un trist patinoar"

("Tablou de iarna") d. Print/vara bacoviana este provocatoare de isterie, de nevroza, nu este anotimpul renasterii la viata a naturii, asa cum este in lirica lui AJecsandri sau Cosbuc:

"Apar din nou taranii pe haul din campie, in infinit pamantul se simte tresaltand:

Vor fi acum de toate cum este orisicand,

Dar iar ramane totul o lunga teorie.

O, cand va fi un cantec de alte primaveri?!

   "

("Nervi de primavara")



4. Iubirea nu este un sentiment benefic pentru spiritul uman. a. Iubita este o fecioara palida, despletita, care canta la clavir muzica funebra, gemand ca in delir:

"Iubita canta un mars funebru Iar eu nedumerit ma mir, De ce sa cante-un mars funebru Si ninge ca-ntr-un cimitir".

("Nevroza") b. Iubita este descrisa cu accente pamfletare, fata de care poetul are dispret:




"Femeie, masca de culori, Cocota plina de rafinarii"

("Contrast")

"Duduia vesnic citeste,

Stie clavirul, pictura -

Si nopti de-a randul vegheaza

Si poate de-aceea slabeste"

("Unei fecioare")



5. Moartea este o obsesie fascinanta, in care lipseste cu desavarsire aspiratia, este o stare de disperare, de dezagregare a materiei, a fiintei, a existentei cosmice: a. senzatia de funebru este permanenta in lirica bacoviana, fiind o componenta a eului poetic, chiar si a sentimentului de iubire:

"Dormeau adanc sicriele de plumb

Si flori de plumb si funerar vestmant -

Stam singur in cavou si era vant Si scartaiau coroanele de plumb. ("Plumb") b. moartea este o dezagregare totali, absoluta a omenirii:

"Sunt cativa morti in oras, iubito,

Chiar pentru asta am venit sa-ti spun;

Pe catafalc, de caldura-n oras, incet, cadavrele se descompun" ("Cuptor")



B. Arta poetica

1. Muzica este una din principalele modalitati simboliste intalnite in lirica bacoviana, deoarece poetul percepe lumea la nivel auditiv ("Natura scoate arpegii, acorduri, armonii, [] muzica sonoriza orice atom"), idee sustinuta printr-o larga varietate artistica de sugerare a muzicalitatii, folosind:

- Instrumente muzicale (clavirul, vioara, buciumul, talanga, tambalul, goarna, flasneta, piculina, flautul, fluierul, lira, harfA);

"Iar la clavir o bruna despletita" "Plangea clavirul trist si violina"

("Mars funebru")

- compozitii muzicale (simfonia, marsul funebru, valsuL), sugerand trairi sufletesti ale poetului: "Canta celebrul mars al lui Chopin" ("Mars funebru"),

- zgomote diverse (fosnete, scartaituri, trosnete, gemete, plansete, soapte, suspine, oftaturi, tuse, pocnete, ecourI):

"E toamna, e fosnet, e somn Copacii pe strada ofteaza E planset, e tuse, e gol Si-i frig si bureaza"

("Nervi de toamna")

- verbe auditive care exprima disperarea, spaima, starea de nevroza (strig, plangand, izbeste, plouand, se prabusesc, scartaiE):

"De-atatea nopti aud plouand, Aud materia plangand () in spate ma izbeste-un val () Pilotii grei se prabusesc."

("Lacustra") elor cu consoanele (plumB), prin repetarea unor cuvinte ("Copacii albi, copacii negri"), versurt-refren ("Nu rade, citeste-nainte"): Tloua, ploua, ploua

Vreme de betie

Si s-ascult pustiul

Ce melancolie!

   

Ploua, ploua, ploua."

("Rar")

2. Cromatica are profunde sensuri in definirea starilor sufletesti ale eului poetic, dupa cum insusi Bacovia marturisea: "in poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor sau auditie colorata. Fiecarui sentiment ii corespunde o culoare".

Astfel, exista un cod al interpretarii culorii bacoviene, intre care verdele crud, rozul si albastrul sugereaza starea de nevroza, violetul halucinatia, albul inexistenta, negrul si rosul simbolizeaza moartea:

"Copacii albi, copacii negri

Stau goi in parcul solitar

Decor de doliu funerar

Copacii albi, copacii negri."

("Decor")

Combinatiile de culori au efecte halucinante:

"Verde crud, verde crud,

Mugur alb si roz si pur

Vis de-albastru si azur

Te mai vad, te mai aud."

("Note de primavara")

3. Olfactivul se regaseste ilustrat prin mirosuri puternice, uneori agresive, exprimate direct sau sugerate:

"Amar parfum de liliac"

("Armindeni")

"Toarna pe covoare parfumuri tari

Adu roze pe tine sa le pun,

Sunt cativa morti in oras, iubito,

Si-ncet, cadavrele se descompun"

("Cuptor")

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.