Expozitiunea este mai extinsa din cauza evocarii vietii unui personaj: Mos Danila. Locul actiunii e tinutul dominat de muntele Scripetele (Tara Romaneasca). La inceputul nuvelei autorul fixeaza cadrul natural in care au loc intamplarile. Totul sugereaza o atmosfera de liniste, de calm:Culmile Scripetelui se desluseau in aceasta zi cu soare, colturoase si limpezi ca o cununa de securipe cer nu era nici un nor, iar uriasii munti erau acum, dupa atatea ploi, blajini, tihniti si prididiti de soare." Timpul actiunii e anul 1821, primavara-vara, in ziua aceea din vremea cand Tudor Vladimirescu zguduia Oltenia si facuse o strigare chemand pe toti cei ce aveau o scanteie de barbatie in ei" sa lupte contra boierilor si grecilor.
Personajele actiunii sunt Agripina, fiica lui Danila si nevasta lui Paun Ozun, o femeie tanara, voinica, vanjoasa; copiii Agripinei: Vlad, Mariuca si Paunas (5, 7 ani si 3 lunI); Paun Ozun care era cel mai drag ginere al lui Danila" plecat din sat cu alti zece flacai platiti si imbracati"de Danila, cu o scrisoare tainica catre Tudor Vladimirescu; pumnul de oameni, adica oierii din sat, harnici, gospodari, cu initiativa (capteaza apele IablanicioareI), care fac cioban ie, fac negustorie, vand branza, piei, aduc malai etc. si Mos Danila, starostele ciobanilor, in varsta de 80 de ani, venit din Oltenia, care avea cea mai intemeiata gospodarie. El facuse de trei ori avere si de trei ori i-o maturase puhoiul navalirilor straine, dupa care s-a urcat in creierul muntilor devenind cioban. Aici a crescut in turme, in argati, a insurat, a maritat, iar imbatranind ii mai rostuia pe ciobani sau isi mangaia batranetele cu un ceaslov bisericesc. Afland ca Tudor Vladimirescu zguduia Oltenia si chema pe panduri, pe plaiesi la viata si la arme", l-a trimis pe Paun Ozun, in locul lui, sa-1 slujeasca pe Tudor. Trecuse multa vreme si acesta nu daduse nici o veste, intristand inimile celor de acasa.
Intriga are la baza un conflict national si cuprinde sosirea turcilor in satul cu locuitori pasnici, cu scopul de a jefui. Accentul, in cadrul nuvelei, cade pe intamplarile petrecute intr-o zi. Barbatii lipsesc din catun in ziua sosirii turcilor.in ziua aceea"Agripina facea mamaliga si-si supraveghea copiii. In aceasta liniste adanca pocni strigatul deznadajduit: Fugiti!Fugiti!Vin turcii!".
Desfasurarea actiunii cuprinde etapele drumului parcurs de Agripina.
1 .Agripina ia copiii hotarata sa ajunga sus la stana.
Cand se auzi ropotul de pistoale, Agripina se repezi la Paunas, il ridica din albie, ii ajunse pe Mariuca si pe Vlad si tarandu-i dupa ea incepu sa urce coasta din fag in fag. Sa fugim cat om putea, pana sus la stana!", zise ea.
2.Ea alege drumul cel mai scurt, dar cel mai anevoios.
Trebuia un om zdravan ca sa biruiasca pieptul muntelui, nu o muiere cu un copil in poala si alti doi tarati dupa dansa. Ea suia din greu, ajutand pe Mariuca si pe Vlad si ferind pe Paunas din poala ca sa nu-l izbeasca de crengi. Nu voia sa se ascunda in padure, fiindca se temea ca tipetele copilului i-ar fi atras pe turci.
3.Pe drum o pandesc tot felul de primejdii pe care le evita.
Puterile ii slabesc si ei si copiilor. Ii este sete, dar rezista ispitei, gandindu-se ca apa i-ar fi fost fatala. ii este cald, dar nu intra in apa, ca sa fie apta sa-si duca copiii la adapost. Trebuie sa mai ia in brate cate un copil pe langa Paunas.
4.Starea sanatatii sale se agraveaza.
Avea la ificeput pieptul smacinat ca si suvoiul Iablanicioarei. Ochii ii ardeau ca niste carbuni aprinsi". Dupa o vreme incepu sa sovaiasca asemenea vitei lovite intre coarne VO sete groaznica ii frigea gatlejul si maruntaiele. Gandurile i se topeau in cap. O perdea de sange si de nebunie i se lasa incet pe creieri. Pieptul ii horcaia ca niste foaie". in acest fragment suferinta atinge punctul culminant. Pe masura ce setea devine tot mai chinuitoare, starile fizice si psihice ale personajului sunt proiectate in exterior asupra decorului: Copacii dimprejur zvacneau si incepeau sa se faca rosii"; in pieptul ei ardea toata padurea si bataile inimii erau bolovani incinsi care sareau dintr-un loc si o izbeau in coaste. Setea provoaca senzatia de foc mistuitor, sugerat prin ii frigea", i se topea", fierbea", traznita", ardea", bolovani incinsi"; ca niste foaie" ele. Expresive sunt si comparatiile:incepu sa sovaiasca asemenea vitei lovite", horcaia ca niste foaie" etc.
5.Sosirea in poiana
Cu puterile stoarse, dar cu o inversunare oarba, Agripina ajunge in poiana de sub coasta Bracinelului si il ascunde pe Paunas intr-o capita de fan, stiind ca in bratele ei de bolnava era in primejdie si mai mare. Apoi cu umbletul si schimele unei nebune se indreapta spre stana, urmata de ceilalti doi copii, nedumeriti si inspaimantati de starea mamei lor.
6.Sosirea la stana
Primii ajung la stana Mariuca si Vlad, apoi rosie-vanata la fata si cu camasa sfasiata pe pieptul umflat ca un cimpoi" venea Agripina tot blagoslovind cu capul si cu mainile. Mos Danila aude vestile si pleaca in cautarea lui Paunas.
Punctul culminant il constituie sosirea in poiana a lui Mos Danila, unde afla ca Paunas a fost sfasiat de vulturi. Sosirea in poiana este tragica. Capita de fan este rascolita. Paunas lipseste, iar pe jos sunt insirate bucati din scutecele insangerate ale copilului si pene cenusii,"o larga spulberatura de fulgi cenusii", ca dupa o incaierare intre vulturi. Soarta acestor oameni este revoltator de tragica. Paunas scapa de turci, dar e sfasiat de vulturi.
Deznodamantul cuprinde soarta tragica a romanilor. Tabloul este sumbru, iar ruga pe care o striga Mos Danila cerului are note de adanca revolta:Ajunga Sfintiei Tale atata jertfa!..". Deznodamantul se desfasoara rapid, dramatic. Mos Danila este framantat de ganduri :Ganduri-ganduri-nori si corbi-treceau prin cugetul lui Danila. Ce-au cautat turcii pana aici? Cand au venit, ce vijelie i-a adus? In sfarsit, daca o fi sa ne ceara pielea, sa le-o vindem cat vom putea mai scump!".
Disparitia copilului capata ample semnificatii simbolice. Pentru batranul Danila, Paunas. reprezinta ce are sa fie peste patruzeci-cincizcci de ani pe plaiul dezrobit de Tudor", adica viitorul luminos al unui neam greu incercat. Moartea copilului pricinuieste batranului presimtiri napraznice" care ii injunghiara inima" gandindu-se la ginerele sau (copilul poirta acelasi numE) si la soarta domnului Tudor". Nu sosise inca vremea scuturarii jugului apasator al stapanirii otomane.
