Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...




Caracterizarea personajelor :: La Vulturi de Gala GALACTION



Gala GALACTION La Vulturi
Danila, Ozun, Agripina si ceilalti locuitori alcatuiesc o lume izolata in munti, in acest cuib de vulturi, cu trasaturi de caracter specifice. Ei sunt oameni in putere, aspri, nestiutori de dor si de pareri de rau, romani falnici, trupuri si suflete de viteji. Acestia locuiesc in mediul aspru al muntelui, mediu ce influenteaza darzenia si curajul lor. Oameni harnici cu gospodarii mari, ciobani fiind, pleaca la campie cu caii incarcati cu piei si cu branzeturi si vin inapoi incarcati cu malai.



Ocupatia lor explica dragostea de natura. Odata cu intoarcerea timpului frumos, ei ies cu oile pe culmi, ori pornesc devale prin satele de pe Iablanicioara. Mari patrioti, ei isi trimit reprezentantii lor in oastea lui Tudor Vladimirescu care zguduie Oltenia impotriva nedreptatilor din tara, a boierilor rai, impotriva birurilor apasatoare. Adeziunea poporului la miscarea revolutionara a lui Tudor Vladimirescu este astfel prezentata:pretutindeni intalneau cete-cete de zaplani, tot oameni hotarati si aspri, nestiutori de dor si de pareri de rau, porniti cu flinta , cu coasa ori cu furca la spinare, spre steagul ridicat de domnul Tudor".



In fruntea pumnului de oameni de la Iablanicioara se afla starostele Danila, om care trecuse prin multe suferinte si incercase multe valuri de amaraciune. Cu firea lui darza si hotarata facuse in tinerete de trei ori avere si de trei ori i-o maturase puhoiul navalirilor straine, pana cand s-a hotarat sa se urce in creierul muntilor ca sa nu mai coboare niciodata. Om gospodar, destoinic si harnic, Danila a crescut aici, in turme si in argati, a insurat, a maritat si si-a intins pe cativa munti neamul si intaietatea. incetul cu incetul incepe sa fie stimat si respectat. in felul acesta ajunge starostele sau fruntasul ciobanilor de pe Scripetele. Dragostea de familie, de neam, dar mai ales de tara si popor, il determina pe Danila, ajuns la 80 de ani, sa-l trimita pe Ozun, insotit de inca 10 flacai priceputi in ale flintei, in tabara lui Tudor Vladimirescu, pentru a-l sluji pana la moarte.



De catava vreme insa, Danila nu are nici o veste de la Paun Ozun, dar el stie sa-si ascunda ingrijorarea si sa o imbarbateze pe fiica sa. Dupa o luna de ploi putrede", Danila urca la stana in prima zi insorita. Este tocmai ziua navalirii turcilor in satul in care se aflau numerosi mosnegi, femei si copii. Vrajmasiei naturii ii urmeaza vrajmasia invadatorilor turci, caci in acest loc, adevarat cuib de vulturi", nu exista tihna.

Danila e un om inteligent, cu dragoste de carte. imbatranind, el sta mai mult la izvorul Iablanicioarei, rostuind pe ciobani si mangaindu-si batranetile cu un ceaslov bisericesc. Desi batran, el da dovada de eroism. Cand afla ca au navalit turcii, in fruntea ciobanilor tineri, toti inarmati cu flinte, porni spre poiana, hotarat sa-si vanda pielea cat mai scump. El reprezinta poporul din care face parte.



Agripina este alt personaj principal al nuvelei. Ea este tanara, viguroasa si voinica. in comportarea Agripinei impresioneaza mai ales curajul si spiritul de sacrificiu de care da dovada, de prevedere si de darzenie.



Smulsa din indeletnicirea ei cotidiana, pasnica, de gospodina si mama iubitoare, Agripina traieste groaza invaziei gradat, prin consemnarea starilor fizice si psihice. Reactiile ei sunt febrile (intense, incordatE) disperate: tresari"; groaza vestei se prefacu deodata in groaza faptului vazut cu ochii", se repezi la Paunas, il ridica din albie, il puse in poala si, prin usa din fund, tasni in gradina", de unde ii ia pe Vlad si pe Mariuca si, tarandu-i dupa ea" incepe sa urce muntele pe cararea cea mai anevoioasa, dar cea mai scurta. in graba cu care doreste sa-si adaposteasca copiii, nu mai tine seama de dificultatile urcusului. impovarata cu Paunas in poala, tinandu-i pe ceilalti doi, Agripina urca cu greu cararea care scoate sufletul din om", sfasiata de spaima, asaltata de ganduri nebune. Suferinta ei este simbolica. Ea simbolizeaza suferintele indurate de poporul nostru in decursul istoriei sale, incercarile grele prin care a trecut pana sa ajunga la vremurile de azi. Prin lupta darza, prin rezistenta in fata greutatilor vietii, el a reusit sa-si mentina pamantul stramosesc, caracterul, sa supravietuiasca in momente de grea cumpana.

Remarcam in privinta cadrului natural in care se desfasoara actiunea, contrastul dintre inceputul lumjnos al povestirii si imaginea tragica, apasatoare, din finalul acesteia, expresie a suferintelor traite de un popor nenorocit si rob inca multa vreme". intreaga natura pare ostila omului, coltoasa, dura, salbatica. Desi loc pietros, cuib de vulturi!", natura nu ofera protectie omului, ci ridica obstacole in calea salvarii sale:





Culmile Scripetelui se desluseau colturoase si limpezi ca o cununa de securi.ntr-o parte, zidul imbracat in codri se stirbea, ca sa lase, printre lespezii zdrobiti si printre fagii cositi, mereu la radacina, undele otelite ale Iablanicioarei."

Coasta era grozav de pravalatica si Iablanicioara, dupa ce se invartea si se zvarcolea sus printre stancile tepuse cobora acum de-a dreptul, prinzandu-se din piatra in piatra si zdrobind cu vuiet de fiecare piatra, pare ca nu apa, ci bulgari de zapada.

Agripina vedea drumul satului si adancatura Iablanicioarei, iar dincolo aripile negre ale padurilor de brad, aruncand umbre adanci pe fanetele inflorite si gurile de secure ale Scripetelui, muscand din cerul albastru. in ce priveste naratiunea observam ca faptele care au precedat momentul dramatic, de groaza, au fost povestite cu simplitate si naturalete, folosindu-se timpuri ale trecutului indepartat (mai mult ca perfectuL) sau care exprima actiuni petrecute in trecut. Vestea invaziei turcilor declanseaza spaima, sugerata de scriitor printr-un lexic apt sa comunice panica, groaza prin constructii abundente in predicate la perfectul simplu si la timpul prezent, printr-un lant de propozitii principale juxtapuse.

Vestea cade ca un trasnet:in aceasta pace adanca, in aceasta fantana dintre munti, plina de chipul si aleanul soarelui, pocni racnetul deznadajduit: Fugiti! fugiti! vin turcii!"; observam antiteza"pace adanca - pocni racnetul deznadajduit". Scriitorul foloseste superlative de forma:grozav de pravalatica" si personificari ca: apa se-nvartea si se zvarcolea", gurile Scripetelui muscau din cerul albastru."

Prin personajele sale, nuvela La Vulturi !" contribuie la acea cantare a patimirii noastre", iar prin sufletul lor nobil, Danila, Agripina, Paun Ozun si cei 10 flacai fac sa razbata peste veacuri vocea poporului roman cantandu-si tara, istoria si viata.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.




loading...