A aparut in revista "Steaua", in anul 1962.
Mari sub pustiuri a-bordeaza tema razboiului in opozitie cu universul pur al copilariei si al adolescentei.
Structura epica a povestirii este relativ simpla: un elev trebuie sa puna explozibil sub un pod, pentru a intarzia retragerea armatei germane si deplasarea unui convoi de prizonieri.
Narand foarte sumar fapta ca atare, prozatorul acorda un interes constant, pe de o parte surprinderii starilor sufletesti incercate de erou, pe de alta parte prezentarii circumstantelor in care acesta actioneaza.
in asteptarea orei fixate, tanarul se intoarce in oras si se intalneste cu Ioana, fata de care il leaga o dragoste pura si profunda. Avand in fata perspectiva mortii care, poate, il asteapta, ceasurile pe care le petrece cu Ioana dobandesc un pret nebanuit. Transcrierea monologurilor interioare ale celor doi adolescenti pune in lumina valori sufletesti inestimabile.
Baiatul ii daruieste fetei un ierbar, la care tine nespus de mult. La-sandu-i ierbarul si rugand-o sa-1 completeze, el ii lasa o mostenire scumpa si vorbele pe care le rosteste capata valoare de testament.
in final, eroul parcurge clipe de tensiune interioara extrema, sugerate fin de autor. Primeste explozibilul, se deplaseaza la pod si declanseaza explozia. Dupa aruncarea podului in aer reuseste sa se ascunda intr-un lan de grau de patrulele germane intrate in alerta.
ii trece prin minte sa imbrace hainele unei sperietori de pasari pe care o vede in mijlocul lanului si sa-si vare capul in dovleacul asezat in varful acesteia.
Cand pericolul pare sa fi trecut, intervine finalul neasteptat: unor soldati nemti, care trec pe drum, le vine ideea de a-si incerca destoinicia de tintasi tragand in crestetul sperietorii.
Dovleacul este ciuruit si tanarul erou este omorat. Prin deznodamantul tragic al adolescentului-erou, D. R. Popescu denunta cruzimea razboiului, distrugator de vieti omenesti.
