Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Duiliu ZAMFIRESCU



Duiliu ZAMFIRESCU - poza (imagine) portret Duiliu ZAMFIRESCU



Despre Viata la tara

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Romanul Viata la tara
Viata la tara - roman de Duiliu Zamfirescu








Viata la tara - roman de Duiliu Zamfirescu








publicat in anul 1894.



Viata la tara alcatuieste, alaturi de Tanase Scatiu, in razboi, indreptari si Ana, ciclul Comanes-tenilor.



De numele lui Duiliu Zamfirescu se leaga realizarea primului ro-man-ciclu din literatura romana.

Viata la (ara este unul dintre primele romane realiste de tip clasic, dovedind efortul scriitorului de obiectivare epica.

Intr-o scrisoare adresata unui prieten Duiliu Zamfirescu marturisea ca in Viata la {ara a intentionat sa ofere icoana credincioasa a unei parti din viata noastra campeneasca, si tocmai de aceea deosebita de a celorlalti autori, ai caror tarani sunt asa de extraordinari" (Duiliu Zamfirescu, Scrisori ineditE). in Viata la (ara scriitorul utilizeaza tehnica tolstoiana a planurilor paralele. Un plan prezinta viata la curtea boierului de vita veche Dinu Murgulet. Un alt plan infatiseaza iubirea dintre Sasa Comanes-teanu si Matei Damian. Numeroase pagini zugravesc viata de pe mosia lui Tanase Scatiu. inca din primele pagini ale romanului este schitata linia conflictului. Boierimea, reprezentata de Dinu Murgulet, se confrunta cu noua clasa a arendasilor parveniti, reprezentata de Tanase Scatiu.

Murguletii stapanesc din mosi-stramosi pamanturile de la Ciulni-tei, dar puterea lor este in declin.

Dinu Murgulet ii datoreaza lui Tanase Scatiu 30.000 lei. Iara a a-vea vreo posibilitate sa-i restituie. Prin urmare, este silit sa-1 primeasca in casa sa pe Tanase Scatiu, ba chiar sa accepte casatoria acestuia cu fiica sa, Tincuta.

Romanul debuteaza cu vizita pe care Tanase Scatiu, impreuna cu mama sa, Profira, o face boierului Dinu Murgulet.

Scatiu, trufas, desi nu vrea s-o arate, isi joaca rolul de badaran imbogatit. Cand Tincuta intra in salon si-i intinde mana, facand o reverenta, el raspunde tare si sigur de sine: Salut/"



Fata era sfioasa caci auzise vorbindu-se in casa de neamul imbogatit al Scatiestilor ca de niste mojici renumiti, iesiti dintr-un vechi vataf al tatalui lui conu Dinu Murgulet, si ai vedea in casa lor i se parea o enormitate".

La incheierea vizitei Dinu Murgulet exclama: Deschideti usile sa iasa mirosul de mitocani". Apoi, cade pe ganduri, intrebandu-se cu disperarea oamenilor batrani, cum era cu putinta ca nepotul vatafului Scatiu sa ajunga a cere mana fetei lui?"

Posibilitatea de a se achita de plata datoriei si de a nu-si da fata pe mana unuia ca Scatiu era minima.

O alta parte a mosiei de la Ciulnitei, apartinand Diamandulei, sora lui Murgulet, era amenintata si ea sa se risipeasca, fiindca batrana se afla pe patul de moarte, iar fiul ei, Matei Damian, se gasea de sapte ani in strainatate. Aparitia lui Matei salveaza situatia. Acesta ii ofera cu generozitate lui Murgulet cei 30.000 lei trebuitori, stopand astfel, pentru putina vreme, ambitia lui Scatiu de a deveni stapanul efectiv al averii lui Murgulet si de a o lua de nevasta pe Tincuta.

Mosia Diamandulei este si aceasta salvata, caci Matei se hotaraste sa ramana la tara, dupa cum ii ceruse mama sa, aflata pe patul de moarte: Doresc sa ramai aici, pe pamantul asta sa nu te duci departe de mine. Ce-ai invatat sa-ti fie de sprijin sufletesc, iar viata sa ii-o petreci pe locurile astea."

Un loc cu totul aparte in cadrul romanului il ocupa Sasa, membra a familiei Comanesteni-lor. Ramasa orfana, ea a devenit o adevarata mama pentru fratii ei si administratoarea intregii averi. Sasa fusese crescuta la tara, invatand din timp sa pre-tuiasca si sa iubeasca pamantul stramosesc.

Figura acestei femei este evocata cu multa caldura de Duiliu Zam-firescu. Ea este in acelasi timp femeia-mama, femeia-sora, femeia-iu-bita, dovedind o disponibilitate sufleteasca extraordinara. Dragostea Sasei pentru Matei este lucida si trainica, gratia, pudoarea, feminitatea impletindu-se cu maturitatea si bunatatea sufleteasca.

Sasa e creata cu mijloacele cele mai mari ale artei", spunea Ibrailea-nu, si tot el adauga ca Romanul este ea".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.