Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Viata la tara - Capitolul 9 de Duiliu ZAMFIRESCU




Pornind de la Sasa, Matei se gandi sa se duca acasa, drept la arie, unde se treiera inca. De departe se auzea zgomotul masinei, care, nehranita de snopi, se invartea cu o repeziciune strasnica, huind in gol. El stia inca de mult ca cu chipul acesta si locomotiva si treieratoarea se strica. Grabi pasul si ajunse aproape alergand. Se duse drept la masinist si incepu a striga la el. Acesta, spoit pe ochi de carbuni si plictisit de caldura, intelese ca domnul acela trebuie sa aiba vreun drept, de vreme ce poruncea cu atata autoritate, si fara vorba, apuca manerul regulatorului si micsora puterea locomotivei. Fetele de la paie stau rezemate in furca sau isi scuturau testemelele; oamenii erau razletiti, unii punandu-si carbuni in lulele, altii stand pe vine la umbra masinei; trei perechi de boi injugati la tanjele, se uitau linistiti in amurgul serii; numai o "traga" lucra, ducand cotoarele snopilor catre sira de paie, ce parte se-nalta in amfiteatru, iar parte erau imprastiate pe arie. Nici o regula, nici o autoritate, fiecare umbla de capul lui, carucioarele ce duceau graul de la treieratoare la hambar erau sparte si lasau dara pe urma. Matei, furios, puse mana in pieptul flacaului care risipea graul.
- Mai crestine, nu-i pacat de Dumnezeu sa arunci painea pe drum? Nu vezi ca ma saracesti? Omul isi intoarse capul domol catre dara de grau:
- Pai de, cucoane, asa ni le-a dat de la curte.
- Da tu n-ai ochi sa vezi? N-ai gura sa spui?
- Ba avem.
- Atunci pentru ce nu vorbesti? Unde-i domnul Nae? Flacaul intelese ca acesta trebuie sa fie "cel cu punga" si alerga sa cheme pe Eftimiu, care fuma linistit la umbra hambarului.
- Bine, domnule, ce este asta? Eftimiu venise in fuga si gafaia.
- Pai mai aveau putin si ispraveau. Treaba merge bine
- Ce fel de bine!
Nu vezi cum se risipeste graul? Asta chemi dumneata bine? Paiele astea asa trebuie sa stea, imprastiate pe camp? Masina hiuie goala de un ceas, iar oamenii beau tutun?


Eftimiu se departa, alergand, si se duse la flacaii care aruncau snopii:
- Ia da, mai vere, da, ca ne-apuca noaptea. Vestea se raspandi numaidecat printre oameni ca a venit boierul si fiecare se puse sa-si vada de treaba. Matei paru a-si aduce aminte de obiceiurile din trecut, cand venea in vacantii acasa. Teoreticeste i se parea ca nu stie nimic, dar cand dete cu ochii de arie, recunoscu o multime de lucruri. Astfel, puse pe masinist sa fluiere incetarea si lasa doi oameni sa scuture treieratoarea, iar pe ceilalti ii duse la paie. Ei se asezara unul langa altul, pe toata intinderea sirei, pana-n varf, si furcile incepura a urca firul auriu si a-l aseza la locul lui. Alti cativa strangeau cu matura boabele de grau cazute in urma carucioarelor, iar altii, cu lopetile, aruncau gozul de la masina pe varful unui vraf. Amurgul se coborase bine cand se oprira din lucru. Neamtul tot tafnea pe narile masinei si sfarsi prin a fluiera incet si a misca roata locomotivei. Treieratoarea incepu si ea a dudui, si un nor de praf se desprinse din toate incheieturile ei. Muncitorii isi bateau mainile unele de altele sau se duceau la caruta in care era buriul cu apa si se spalau; altii luau apa in gura din bote si, facand gura ciuciur, se clateau pe mani. strachini cu fasole, cu linguri de lemn in dreapta si in stanga, asteptand pe muncitori. Femeia care facea de mancare se atinea c


u un bat impotriva a doi cotei ce dau tarcoale mesei. Cu picioarele goale, cu catrinta sumeasa in brau, iar pe cap un stergar alb, ale carui colturi erau aruncate pe spate, ea facea pasi maruntei, indoita de mijloc, si tot bombanea mereu, ocarand pe un om ce-si cocea un stiulete de porumb in spuza.
- Arza-te-ar focul de ticalos, c-asa te-am apucat s-asa o sa te las To, cotei!
dare-ar boala-n voi Asa o sa te las: tot de rasul lumei. Ca de unde pui mana pe para, la grec Bautura o sa-ti stie de cap, vai de tine. Omul rascolea cenusa cu un gatej, mormaind printre dinti: Cine bate la fereastra, Nevasta, nevasta Ea parea ca turbeaza la auzul cantecului si se repezea la el:
- Unde-s banii de pe carat, ma, betivule?
- Am platit ghiru.
- Bata-ti Dumnezeu ghiru!
Da n-a venit sa-ti vanda vaca din batatura, ma, stricatule.
- Daca-i "priciptorul bagabont".
- Dare-ar Dumnezeu sa ti se usuce gatul!

- Puschia pe limba-ti. Oamenii veneau unul cate unul si se asezau jos pe pamant. Femeia le aducea bucati mari de mamaliga rece, pe care ei o imbucau cu pofta. Nu se auzi, in vreme de mai multe minute, nici un alt zgomot decat al sorbiturilor. O radacina cioturoasa palpaia pe foc sub ceaun. Noaptea venea de-a binele. Matei si Eftimiu mergeau spre casa tacuti. Eftimiu credea ca Matei era suparat si astfel nu deschise gura.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 




Politica de confidentialitate



});

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.