Viata Ia tara face parte din Ciclul Cumanistenilor alcatuit dintr-o serie de cinci rpmane:
Viata la tara, Tanase Scatiu, in razboi, indreptari, Anna. Scriitorul este "tezist desi nu accepta teoriile lui CD. Gherea. Regretul sau dupa o lume care apunea la sfarsitul secolului al XlX-lea, o lume a clasei feudale idealizata de apartenenta sa la o constiinta nationala si de exilul sau diplomatic in Italia, il gasim in I lata la tara. in Tanase Scatiu pe care-l definea prin "mitocanul de Scatiu", el vrea sa critice lumea burgheza ,"o lume aproape noua: lumea arendasilor" in ascensiune "pe temeliile unei idei poJitico-sociale a raposatului Bratianu". Ciclul va fi deci expresia unui protest antiburghez, a ostilitatii scriitorului fata de partidul liberal si o continuare a traditiei marilor clasici I.L.Caragiale, M.Eminescu, I.Slavici, care au avui aceeasi atitudine critica. De aceea scriitorul isi propune "am sa judec pe parlitii de arendasi ajunsi bogati, factori politici, falsi in intaia si a doua generatie", fiindca ii repugna ceea ce este degradant in valorile umane. De aici interferenta de realism, de clasicism si de romantism in structura romanelor sale. De aceea in romanul in razboi el.este la mare distanta de versiunea oficiala, care facea din rege si capii politici liberali castigatorii razboiului ci lauda pe ofiterii si soldatii, care facusera dovada patriotismului autentic, ei reprezentand ."poporul acesta".
Caracterul moralizator de factura clasicista se va accentua in indreptari si Anna si de aceea ele raman mai slab realizate sub raportul valorii literare. La trecerea timpului raman doar valorile alegandu-se mai ales acele creatii, care au un rol important in evolutia fenomenului literar. Rolul si locul romanelor lui Duiliu Zamfirescu este de a fi o veriga importanta in lantul istoriei literare, a romanului romanesc, reprezentat prin momente semnificative marcate de Nicolae Filimon, loan Slavici, Duiliu Zamfirescu, Mmail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu, Mateiu Caragiale, George Calinescu, Marin Preda, Augustin Buzura.
Viata la tara este un roman realist fiindca tema o formeaza viata rurala romaneasca de la sfarsitul secolului al XlX-lea, marcand momentul de apus al clasei feudale si aparitia burgheziei rurale reprezentata de arendasi. Altfel spus este momentul penetrarii relatiilor de productie capitaliste in viata rurala romaneasca, continuand in alte conditii social-istorice pe loan Slavici.
Dinu Murgulet este personajul principal al romanului si reprezinta categoria sociala a boierimii traditionale alaturi de Sasa Cumanisteanu, Matei Damiap si Mihai . Cumanisteanu. Actiunea romanului este simpla fiindca asa este viata patriarhala clar incepe cu momentul declansarii conflictului. Tanase Scatiu si mama sa Profira vin in vizita la Dinu Murgulet, ca vecini de mosie, cu un scop bine precizat, acela de a pune la cale o mezalianta, adica casatoria dintre grosolanul si obraznicul Tanase Scatiu si Tincuta, fiica lui Dinu Murgulet. Este un mod in care arendasul Tanase Scatiu, dupa ce pune mana pe o mosie, vrea sa mai obtina una, pe cea a lui Dinu Murgulet. Asocierea dintre Dinu Paturica, arivistul fanariot brutal, fara scrupule, din romanul Ciocoi vechi si noi de Nicolae Filimon si Tanase Scatiu este usor de facut.
Scena este bine realizata conturand de la inceput personajele si imbinand analiza psihologica cu creatia. Obraznica Profira, mama lui Tanase Scatiu, se preface ca lesina, pentru ca sa fie invitata in casa, ii imputa lui Dinu Murgulet ca-i ,"fudul" si nu Vine sa-i vada, face gafa sa-i spuna lui Dinu Murgulet ca tine mosia de la Eforie pe nimic. La urma arunca cuvintele. "Ce zici, vecine, ne-ncuscrim?", ceea ce produce reactia de dupa plecarea lor a lui Dinu Murgulet, care nu-si poate imagina cum un mojic ca Tanase Scatiu are impertinenta, sa vina cu intentia de a-i cere, fata in casatorie.
In casa Iui Dinu Murgulet locuieste sora sa Diamandula, care fiind in varsta isi traieste ultimele zile asteptand pe fiul ei Matei Damian sa se intoarca de la studii din Italia. Venirea acestuia este un eveniment si deplaseaza intreaga familie la gara Ciulnita. Moartea batranei este urmarita cu multa finete de analist. Dialogul dintre Diamandula si Matei Damian este bine chibzuit cand aceasta ii spune sa incerce s-o cunoasca pe Sasa Cumanisteanu, sa-i promita ca va ramane in tara, ca nu va instraina mosia si sa-1 ajute pe Dinu Murgulet fiindca are probleme financiarec Apoi romanul capata o tenta romantica prin idila dintre Matei Damian si Sasa Cumanisteanu, dublata de idila dintre Mihai Cumanisteanu si Tincuta.
Caracterul realist al romanului este accentuat atat prin discutiile banesti dintre Dinu Murgulet si Matei Damian, cand respectand dorinta mamei sale, Matei ii da o suma mare de bani ca zestre pentru Tincuta si, in acelasi timp, ca sa-l scape de datoriile pe care le avea. Realist este mai ales in conflictul dintre tarani si Tanase Scatiu, intre tarani si autoritati, cand, cu ajutorul acestora, Tanase Scatiu vrea sa le fure pamanturile.
Schingiuirea taranilor de catre subcomisarul platit de Tanase Scatiu este o prefigurare a finalului din romanul Tanase Scat.u, de fapt partea a doua a romanului Viata la tara. Insusindu-si mosia lui Dinu Murgulet pe carre il tine sechestrat dupa moartea Tincutei, Tanase Scatiu ca obraznicia si impertinenta sa are curajul sa vie la mosia lui Dinu Murgulet sa-l rapeasca si sa-1 agreseze. Taranii prind de veste si-1 vor ucide pe. Tanase Scatiu. Sunt pagini care pun in evidenta vana de scriitor realist a lui Duiliu Zamfirescu ca precursor al lui Liviu Rebreanu .in realizarea romanului romanesc modern. Masa taraneasca ne apare condusa de exponenti ca Lefter, Stoica, , dar in general este nediferentiata iar viata satului nu este cunoscuta de autor si nu apare in roman. Se urmareste in general viata clasei dominante, a boierimii rurale, ceea ce da romanului o nota de clasicism.
Caracterul romantic al romanului se concentreaza in jurul eroinei Sasa
"Cumanisteanu comparata de criticul Garabet Ibraileanu cu eroinele romanelor lui Turgheniev sau Tolstoi prin delicatetea si frumusetea spirituala. Ea il asteapta pe Matei Damian sa se intoarca de la studii, fiindca il iubeste si-i este credincioasa, desi intre ei nu era nici o relatie, care s-o indreptateasca. Ea isi creste fratele si surorile (Mihai, Mary, Victoria) ca o mama, de aceea cand Dinu Murgulet ii vorbeste de casatorie ea ii spune ca are o familie. Harnica si priceputa ea isi administreaza singura mosia, introduce chiar mijloacele mai moderne pentru a mari productia agricola si se mira ca Matei Damian care este atat de nepriceput, vrea sa ramana la tara, sa-si administreze mosia singur. Cand Dinu Murgulet vine s-o peteasca, fiind trimis de Matei Damian, ea la inceput refuza sa discute problema, dar afland cine o cere in casatorie rosteste cu obrajii rosii: "Asta e alta vorba", cuvinte simple dar cu o incarcatura emotionala. Rade printre lacrimi, se uita incurcata in pamant, fiindca a sosit clipa atat de mult visata. Cand Dinu Murgulet o intreaba pe ce se intemeia ca sa-l astepte pe Matei Damian ea spune in cateva cuvinte simple adevarul:
"- Eu nu ma intemeiam pe nimic, zise rar, eu il iubeam"
Ca s-o incerce Dinu Murgulet ii strecoara ideea ca Matei Damian o cere in Casatorie ca sa implineasca dorinta mamei sale Diamandula "Sasa se uita la el cu frica, parca soarta i-ar fi atarnat de vorbele lui". De aici tactica si strategia lui Dinu Murgulet de a amana discutia casatoriei dupa intoarcerea Sasei Cumanisteanu de la Paris. Este cautata de Matei Damian, care vine la mosia ei si o gaseste asteptandu-l. Scena este construita cu,o mare economie de mijloace, dintr-un dialog simplu si sensibil:
",- Tare mi-esti draga!draga, ca sufletul!Stii?
- Da
-Cat se poate de mult si de tare!
-Da
- Si esti de acum a meatoata, intraga, cu par, cu ochi, cu suflet si cu tot.
- Cu tot.
- Si nu mai pleci.
- Daca vrei, nu mai plec."
Scriitorul stie ca lucrurile mari, hotararile decisive, ideile importante, nu au nevoie de cuvinte multe, de fraze complicate, fiindca ele sporesc ambiguitatea. Procedeul creatiei va fi reluat in dialogul dintre Matei Damian si Sasa Cumanisteanu dupa intoarcerea acesteia de la Paris. Sasa ii imputa lui Matei ca n-a asteptat-o la gara, fiindca era angrenat cu Dinu Murgulet in aplanarea conflictului dintre tarani si autoritati. Acesta i-a luat la el pe magistrati, pe advocat si i-a scos pe tarani din mana jandarmilor. Matei ii aminteste ca nici ea n-a venit sa-l intampine la gara, cand s-a intors din strainatate:
Cand autorul vrea sa puna in gura lui Matei cuvinte cu vadita tenta literara Sasa il intrerupe: "Cu o fraza din Gluck si doua versuri din Homer, as crede ca te vad" sosind clin pamantul fericit al Campiilor Elysee, unde primavara eterna incinge trunchiul copacilor cu iedera verde"
Ea vrea o realitate simpla, o fericire omeneasca, casnica, familiara, intima, totala, fara artificialitati, fara martori:
Cuvintele lui Dinu Murgulet luate din Psaltire dau un sens adanc relatiei dintre Sasa Cumanisteanu si Matei Damian, fiindca nu exista fericire fara Dumnezeu, nici frumusete spirituala: "Ca sa puie intru Dumnezeu nadejdea lor si sa nu uite lucrurijp lui Dumnezeu si poruncile lui sa le caute".
Stilul lui Duiliu Zamfirescu se caracterizeaza prin spiritul critic, acuratetea, impletirea analizei psihologice cu creatia ca trasaturi ale apartenentei la estetica realista; prin echilibrul, armonia, simplitatea, claritatea, ce caracterizeaza clasicismul; prin delicatetea, sensibilitatea, discretia, afectivitatea ce nuanteaza romantic textul romanului.
Cand Matei Damian venit din Italia poarta un dialog cu mama sa Diamandula scriitorul introduce metafora epica a fulgului incarcand-o cu valorile unei meditatii discrete pe tema fortuna labilis:
"Gandul,batranei liberat dreocamdata de durerea fizica ce o stapanea, ramanea plutitor in aer si se anina de fulgul de pe perna; gandul lui, incremenit de apropierea mortii, se destindea prin curiozitate si urmarea pe acela al mame-sei, ocupat de un fulg.
"-Asa este: nici atat nu facem."
Cand Dinu Murgulet le comunica celorlalti hotararea lui Matei Damian si-a Sasei Cumanisteanu de a se casatori o face simplu, clar, solemn, cu afectivitate si delicatete:
"- Ascultati la mine: Stiti ca Sasa este fata mea, fiindca tata-sau. Dumnezeu sa-l ierte, m-a lasat cu limba de moarte parintele ei sufletesc. Acuma vine dumnealui Matei Damian, nepotu-meu, si mi-o cere de legitima sotie iar eu i-o dau.
Sasa se facuse rosie ca un mar. Conu Dinu se apropie de ea si, luandu-i o mana, o pune intr-a lui Matei. Toti se sculara in picioare."
Caracterul moralizator de factura clasicista este introdus in roman fara ostentatie, simplu si poate fi rezumat de cuvintele rostite de Dinu Murgulet: "Asta este: sa umblati in poruncile Domnului si sa fiti norociti voi si copii vostri! i:ise batranul ca incheiere la cuvantarea sa."
Tincuta dusa de mama ei Sofia pe la Bucuresti isi insuseste conceptul de carpe diem, participa la baluri, vrea sa traiasca in petreceri, uita de cuvantul care l-a dat lui Mihai Cumanisteanu si sub influenta mamei sale face greseala de a se casatori cu Tanase Scatiu. Scriitorul isi pedepseste eroina cu o viata de mizerie incheiata cu moartea; aratand unde duce o viata traita fara principii morale, dominata de interese meschine.
Eroii sunt bine conturati, supt vii, traiesc cuvintele pe care le rostesc, chiar daca uneori sunt stangace si putin potrivite. Scriitorul stie sa manuiasca arta descrierii: "Dar ochii ei adanci aveau o privire atat de preocupata incat se vedea din genele lor, ce se miscau ganditoare, ca mintea e in alta parte. Gura zambea, umeda de fericire. Mana stanga cu care arunca zarul, tremura."
Duiliu Zamfirescu ramane in aria literaturii romane ca un scriitor realist de factura clasicista dar si romantica.
