Istoria ieroglifica de Dimitrie CANTEMIR (Roman)
Izvoditoriul cititorului, sanatate
Precum de toata probozirea vrednic sa fiu, o, iubitule, foarte bine cunosc (ca osteninta cheltuita nu sa jeleste, fara numai cand in urma vreun folos cumva nu aducE); de vreme ce acea aievea ale lucrurilor pre aceasta vreme trecute istorie, precum ieste a sa sirui si dupa cursul vremilor, careasi la locul sau a sa alcatui mai pre lesne mi-ar fi fost, cu care chip mai mult a te indulci si de stiinta lor mai de satiu a te indestuli ai fi putut. Si ase, nici truda mea pana intr-atata in desert fara multamita si fara folos ar fi ramas. Ce intai sfarsirea undelemnului si piierderea vremii mele bucuros marturisesc. Apoi giudecatoriu asuprelelor mele si drept samaluitoriu sa fii te poftesc. Ca cateva si nu iusoare pricini sint carile spre ieroglifica aceasta istorie condeiul a-mi slobodzi tare m-au asuprit. Intai: ca cu pomenirea istorii
nu mai mult a streinelor decat a hireselor case fapte sa dezvalesc. Alor noastre de proaste a le huli (adevarul sa marturisiM), frageda fire nu-mi priimeste. De bune a le lauda si dupa pofta adevarului, precum sint lumii a le obsti, ascunsul inimii si stidirea ne pedepseste. Ale streinilor (carii mai cu totii inca intre vii sinT) cele de lauda vrednice vrednicii, macar ca cu dansele condeiul a-mi impodobi foarte priimitoriu as fi fost, insa alalte, carile din calea laudei abatute sint, numere, nevointe si fapte, ase de tot dezvalite in mijlocul theatrului cititorilor a le scoate si faptele intr-ascuns lucrate fara nici o siiala in fata a le lovi, nici cinstes, nici de folos a fi am putut giudeca. A doa: ca istoriia aceasta nu a vreunor tari /oatholioch/ ce a unor case numai si /merio/ ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenita, pre fietecare chip supt numele a vreuniia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, si firea chipului cu firea dihaniii ca sa-si raduca tare am nevoit. A triia si cea mai cu deadins pricina ieste ca nu atata cursul istoriii in minte mi-au fost, pre cat spre deprinderea ritoriceasca nevoindu-ma, la simcea groasa ca aceasta, prea aspra piatra, multa si indelungata ascutitura sa-i fie trebuit am socotit. Din carea une sententii (putea-le-am dzice cuvinte alesE), carile (de ochiul zavistiii supt scutul umilintii aciuandu-mA) din tampa priietinului tau pricepere nascandu-sa si prin osteninta a catava vreme dobandindu-sa, prin voroava indelungata a le samana si la loc cu cuviinta dupa voroava a le alatura am silit, pre carile prin parenthesii () incuiate si pre margine cate cu doaa puncturi rosii insamnate le vii videa. Deci stalpul voroavei neamestecat a tinea de vii pofti, dupa obiceiul parenthesii, din mijloc tircalamul carile sententia cuprinde, cu ochii radicand, cursul istorii necurmat si stalpul voroavii nefaramat vii afla.
Pentru acestea dara, iubitule, intai o iertaciune daruindu-mi, inca pentru una sa ma rog ramane, pre carea (de vreme ce brudiii noastre limbi cunoscatoriu estI) de la tine pre lesne a o dobandi curand nedejduiesc. Caci in une hotare loghicesti sau filosofesti a limbi streine, elinesti, dzic, si latinesti cuvinte si numere, cii si colea, dupa asupreala voroavii aruncate vii afla, carile intelegerii discursului nostru nu putina intunecare pot sa aduca. Ce dupa a ta voioasa snmpaqian pre acestea cu osabita scara, dupa numarul fetelor insamnata, pre cat mai chiar a le descoperi s-au putut, dupa intelegerea limbii noastre a ti le talcui mi-au cautat. Deci fietecare cuvant strein si neinteles, oriunde inainte ti-ar iesi, dupa randul azbuchelor si dupa numarul fetelor, la scara il cearca, ca ase pofta sa ti sa plineasca nedejduiesc.
Asijderea in minte sa-ti fie, te rog, ca, ca moimata omului, ase eu urmele lui Iliodor, scriitoriului Istoriii ethiopicesti, calcand, mijlocul istoriii la inceput si inceputul la mijloc, iara sfarsitul scaunul sau pazindu-si, pre cat slabiciunea mea au putut, pre picioare mijlocul si capul sa stea am facut . Catra aceasta, macar ca tot trupul istorii unul si nedespartit ieste, insa in doaaspradzece parti a-l imparti am socotit, precum pentru mai lesne alcatuirea scarii, ase pentru mai pre iusor pecetluirea istoriii in ceara pomenirii alegand.
Acestea dara de la mine, orcum si cat de proaste ar fi, cu /thirroz/ inainte ti sa pun. Iara de la tine, ce din buna vrerea t-ar izvori, intr-imbe partile invoind si priimind, sa tate si toate cele sufletului si trupului folositoare iti poftesc.
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care
Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.
