Viata si activitatea:
a) Fiu al domnului Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir se naste in 1673. isi face studiile la scoala Patriarhiei din Constantinopol, unde studiaza greaca, latina, geografia, literatura, metafizica, logica, etica, politica, turca, persana, araba, religia mahomedana. Va mai invata rusa. La moartea tatalui sau este ales domu dar turcii castigati de aurul lui Constantin Brancoveanu, il numesc domn pe Constantin Duca. Dimitrie se retrage la Constantinopol. il va reprezenta pe fratele sau Antioh Cantemir la Poarta Otomana, cand acesta va deveni domn. Va deveni el insusi domn in 1710, cand face un tratat cu Petru 1 pentru eliberarea Moldovei de sub jugul otoman si pentru inlaturarea puterii oligarhiei boieresti. Dupa lupta de la Stanilesti (1711) pleaca in Rusia. Moare in 1723. A fost membru al Academiei din Berlin si sfetnic al tarului Petru cel Mare.
b) Scrieri filosofice: Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, Imaginea cu neputinta de zugravii a stiintei sacre, Compendiul sistemului logicei generale.
c) Scrieri literare:
Istoria ieroglifica (1705), Descriptia Moldaviae (1716).
d) Scrieri istorice: Incrementa atque decrementa au/ae olhomanicae, Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor. Viata lui Constantin Cantemir.
e) Scrieri de istoria religiilor: Sistema religiei mahomedane - (lat. Curamus)
Dimitrie Cantemir Opera.
Dimitrie Cantemir este, prin ideile preluate din filosofia antica, un umanist, prin spiritul enciclopedic un teprezentant al iluminismului european iar prin cultura teologica si credinta un bun crestin. De aceea el cauta sa concilieze principiile crestine cu cele pagane, atitudinea mistica exprimata prin retragerea din viata ca om Ide biblioteca cu atitudinea activa ca domn si luptator impotriva fatalitatii, a [conditiilor social istorice, contradictie exprimata prin creatia si viata sa. ,
a) Divanul sau galceava inteleptului cu lumea este un eseu compus dupa modelul dialogurilor platoniciene Principiile etice sunt luate din Biblie dar si din filosofi, poeti si sfinti ca: Thales, Pitagora, Socrate, Cicero, Epictet, Sf.
Grigore de Nazianz, Sf. Augustin, Erasm, Homer, Hesiod, Plutarh, Salustiu. De aceea el prezinta cele trei carti ca pe niste mescioare spre a sufletului dulce gustare", pe care se gasesc paharul vietii si paharul mortii (la care face aluzie Eminescu in
Epigonii), poama vietii si poama mortii, painea vietii si painea mortii, ca cititorul sa aleaga. De aceea pentru el materialistul Aristotel este fiul ititunericului" iar ateii sunt niste brute bipede.
b) Compendiul sistemului logiciei generale este construit pe jideea ca logica este cheia filosofiei si de aceea ea poate mantui pe om de pacatul originar, poate sa-i redea nu numai umanitatea ci si dimensiunea divina pierduta.
c) Imaginea cu neputinta de zugravii a stiintei sacre este un eseu filosofic in sae, parti. In prima parte el afirma ca singurul mod de cunoastere este revelatia
divina, cpntactul mistic dintre om si divinitate, ceea ce da stiintei un caracter sacru, in partea a doua, Fizica, pune problema cosmogonica, a creatiei prin divinitate, dar accepta si idei metafizice. in partea a treia, Progresul creatiei, el sustine ca dupa
creatie. natura are o viata independenta asa cum sustinea Voltaire, cu care a purtat corespondenta. Partea a patra trateaza problema timpului, pe care il considera divinitatea in ipostaza de eternitate. Partea a cincea pune in discutie problema universalelor. Toma d Aquino (si realismul medieval, care continua pe Platon) afirma ca notiunile exista inaintea creatiei, iar nominalistii (Occam) ca existenta lui Dumnezeu se bazeaza pe credinta si nu poate fi demonstrata rational. in partea a sasea, Etica, discuta problema liberului arbitru. Omul are o parte divina predestinata
si o .parte materiala, dotata cu j^ber arbitru, care ii poate modifica destinul.
Autorul da eseului o forma alegorica. Demiurgul apare ca un batran intelept, care-1 invita pe filosof sa-1 picteze. Ca in legenda lui Avgar dar mai ales ca in extaz metamorfoza continua a acestuia nu poate fi un model pentru o icoana statica.
d) Descriptia Moldaviae este redactata la cererea Academiei din Berlin si are trei parti. in prima parte avem o descriere geografica, in a doua viata sociala, organizarea statului, functiile, iar in partea a treia se ocupa de biserica. Cartea da o imagine asupra Moldovei din timpul sau, cuprinde prima harta a Moldovei si descrie nu numai muntii, apele, campiile, ci si obiceiurile, orasele, fauna, flora, graiul, scrisul, portul, traditiile, miturile populare, ritualurile, dansurile, poeziile populare. Aici apar primele stiri despre motivul zburatorului, despre zane, Joimarite, Dragaica, Sanziene, Ursite, Paparude. Cartea vibreaza de dragostea de tara a autorului si are calitati literare.
e) Incrementa atque decrementa aulae othomanicae a avut ca scop sa trezeasca in Europa ide_ea luptei impotriva imperiului turc si dorinta de eliberare a popoarelor asuprite. Cresterea Imperiului Otoman incepe din secolul al Xlll-lea si tine pana la cucerirea Camenitei (1672). Perioada de descrestere este urmarita de la 1673 la 1711.
f) Istoria ieroglifica este un AŤ-oman istoric realist, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul, sunt luate din realitatea social-istorica. Tema o formeaza lupta pentru putere. Subiectul urmareste evolutia luptei dintre fratii Cantemir si Constantin Brancoveanu. in partea intai si a doua Corbul (Constantin Brancoveanu) izbuteste sa aduca la domnie in tara patrupedelor (Moldova) pe Struto-camila (Mihai Racovita) prin intermediul caruia sa puna mana pe o parte din veniturile Moldovei. Este criticata boierimea Moldovei, care tradeaza interesele tarii si devine instrumentul oligarhiei boieresti din Tara Romaneasca. Este aratata lacomia demnitarilor turci ca Alexandru Mavrocordat. in partea a treia si a patra se urmaresc aceste intrigi politice si o rascoala a taranilor (albinele) impotriva trantorilor (adica marea boierime). Oligarhia boieritor din cele doua principate se aliaza contra fratilor Cantemir, fiindca Dimitrie, casatorit cu Casandra, fiica lui Serban Cantacuzino, avea dreptul la tron in Tara Romaneasca. De aceea Constantin Brancoveanu ii confisca mosiile si-l prigoneste. in partea a cincea este trimis Cameleonul (adica Scarlat Ruset) sa intinda o cursa inorogului (adica Dimitrie Cantemir). in partea a sasea Inorogul povesteste Soimului (Toma Cantacuzino - trimis al lui Brancoveanu la Poarta Otomana) intrigile lui Constantin Brancoveanu si felul in care prada veniturile Mojdovei. Antioh Cantemir izbuteste sa-l inlature de la domnie pe Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brancoveanu. Dar cu daruri la templul lacomiei, Antioh este rasturnat de Constantin Brancoveanu. in partea a saptea si a opta Cameleonul il denunta pe soim (Toma Cantacuzino), ca nu vrea sa-l prinda pe inorog. El izbuteste sa-i cumpere pe bostangii turci, ca sa-l aresteze pe lnorbg. Inorogul rosteste un bocet in stil popular, fiindca nici Lupul (hatmanul Lupu), nici Filul (Antioh Cantemir) nu-l pot ajuta. Scapa cumparand niste demnitari turci si este protejat de consulul francez. Mai tarziu ajunge mare vizir un prieten al fratilor Cantemir si Brancoveanu este nevoit sa faca pace. Antioh Cantemir este numit, domn iar Dimitrie Cantemir primeste o compensatie pentru mosiile luate de Constantin Brancoveanu.
Istoria ieroglifia este un pamflet politic, scris intr-o limba aleasa, cu imagini, legende, are un caracter moralizator iar eroii au trasaturi general umane, ceea ce da textului si o dimensiune clasicista. Inorogul este prigonitul, Corbul este intrigantul, Cameleonul este vicleanul. Caracterul compromitator al textului il determina pe Dimitrie Cantemir sa-l redea intr-o forma de alegorie*- Ana Racovita, (Nevastuica, sotia lui Mihai Racovita), este imorala. Victoria Ruset este folosita de Scarlat Ruset -(Cameleonul), ca sa-l atraga pe Inorogul - Cantemir intr-o cursa. Sunt demascate coruptia si violentele de la Poarta Otomana. Sunt ironii si anecdote jignitoare la adresa lui Constantin Brancoveanu. Este o carte care dezvaluie in adevarata ei fata o lume degradata si inumana.
Dimitrie Cantemir este primul scriitor de talent, care cunoaste bine problemele, creatiei literare. Cartea are modele ilustre ca Istorii secreta a lui Procopie din Cezareea, se vad influente dinlima, Sindipa,floarea darurilor, Fiziologia, ceea ce da cartii un caracter de unicat.
Pildele,, cugetarile, proverbele sunt culese din literatura populara, din Horatiu, Homer, Sfantul Augustin. Fraza este ampla, uneori greoaie dar are ritm, expresivitate si alte ori. este limpede, simpla ca in limba vorbita!
Cartea ne da imaginea unei lumi cu eroii, framantarile, moravurile, institutiile ei,/avand aspectul unui cazan, care fierbe plin de uimitoare si neasteptate situatii.
