Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Daniil Scavinschi - biografie - (opera si scrierile)

 

SCAVINSCHI Daniil (numele probabil la nastere: Scavin), se naste la cea 1795 - moare in 1837, Iasi.

Poet si traducator.

Fost ucenic al doctor Eustatie Rolla, a practicat farmacia si a fost prof. particular.

Originar probabil din Bucovina, dupa cum crede C. Negruzzi, Daniil Scavinschi ramine orfan de mic, si si-ar fi petrecut tineretea la Lemberg (Lvov), ca ucenic de spiterie; indemnat in 1813 (Calinescu spune: 1823) de un boier moldovean aflat in trecere prin oras sa se stabileasca la Iasi, i-ar fi urmat sfatul, ocupindu-se aici cu predarea in particular a unor lectii de limba germana.

Singurul document cunoscut atesta insa ca in 1810 el se afla la Iasi, unde isi face ucenicia de spiter. E ajutat in diferite ocazii de boierul Alecu Sturdza Miclausanu, caruia ii lasa ms sale. Scrie poezii ocazionale si encomiastice pentru Gh. Asachi (prin 1815 frecventa cursurile acestuia de inginerie cadastrala), dar si pentru M. Sturdza si Gr. Ghica. Singura scriere publicata in timpul vietii este o Oda din partea opstiei intru slava nuntii printesei Elena, fiica lui Ionita Sandu Sturdza (1825, foaie volanta). A tradus din franceza Moartea lui Socrat de Lamartine, dar mai ales teatru, precum Brutus de Voltaire sau Democrit de J. F. Regnard, singura publicata (postum, pe cheltuiala lui Negruzzi si Kogalniceanu ); in 1864, A. Pumnul ii reproduce in Lepturariu, III, pe linga aceasta traduce, si Calatoria dumisale hatmanului Costandin Paladi (in versuri, 1828), pentru care G. Calinescu ii recunostea autorului "vocatia satirica". Ipohondru, cum il infatiseaza Negruzzi intruna din Scrisorile sale, sau bolnav incurabil, moare intoxicat in urma unui tratament cu mercur.



Viata lui Daniil Scavinschi, bintuit de boala si mort in mizerie (el insusi credea ca va muri "ca Gilbert, intr-un spital"), pare mai romantica decit poezia sa, desi el este unul dintre primii scriitori care utilizeaza termenul romantic in poezia sa ("romanticeasca priveala"). Silit de indigenta materiala, cultiva genul clasic al odei, elogiind intr-un stil inflorat si grandilocvent binefacerile unor membri ai protipendadei cu ocazia diferitelor evenimente de familie (aniversari, nunti) si chiar inaltarea la tron a lui Ionita Sandu Sturdza; compunerile erau, probabil, rasplatite cu mici atentii. Versificatia pedestra, care pune in miscare un vast arsenal mitologic (Heliconul, "duioasele muze", Afrodita, Minerva, "Zeus insusi" etc), n-a impiedicat o raspindire destul de larga a acestor "hiritisiri" in manuscrisele de la inceputul secolului, in care rareori apar imbinari fericite de cuvinte ("frumusete lina") sau imagini notabile ("Chaosul cel fara margini, marile si lumea toata").

Cea mai cunoscuta opera a sa, Calatoria dumisale hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsacului (1828) este de fapt o parodie a epicii eroice care insotea obligatoriu descrierile clasice de calatorie, investind pasnica expeditie cu trasurile catre Borsec cu atributele aventurii.

Publicarea si cunoasterea fragmentara a textului impiedica observarea veritabilei sale structuri umoristice si deci inaderenta sa la estetica romantica, pe care i-o presupunea Calinescu : calatorii cauta umbra unui copac nu pentru a visa, ci pentru a se odihni si a trage o dusca. Participantii la excursie infrunta ceea ce li se pare a fi un sir de mari pericole ("strabat mii de locuri grele, de cotituri fioroase"), pinditi la fiecare pas de fiarele padurii ("Tot parindu-mi ca m-alunga ursii cu cirdul de goana"), mimind groaza in fata unei umbre uriase ("Dar ce vad? Ah! Ceva negru") care se dovedeste a fi doar o biata trasura etc. Comparatiile umoristice, intemeiate pe referinte clasice, anunta cumva pe Hogas : un birjar care capatase curaj de la "bahica aghiasma" isi duce caii "chiar ca Ahil, care colbul il amesteca cu norii", romanii sint eroi, dar "vreun Mecena din ei tot nu se iveste" etc. Umorul, raminind in limitele poeticii clasice, rezulta din disproportia termenilor; Maiorescu l-a judecat cu duritate, dar l-a inteles bine: "autor hazliu dar cam vulgar", care "merita poate un loc intr-o hrestomatie romana". Foarte onorabile sint traducerile sale, intre care cea din Regnard (in prefata careia valorifica singura sa trasatura romantica: autoironia) se remarca prin frumusetea si naturaletea limbii si prin echivalari reusite de expresii idiomatice: poetul avea, ca putini altii intr-o epoca pestrita lingvistic, intuitia instrumentului bric.



OPERA:
Oda din partea opstiei intru slava nuntii luminarii sale printesii Elenco Sturdza, Iasi, 1825;
Calatoria dumisale hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsacului, in Aron Pumnul, Lepturariu romanesc, III, Viena, . Traduceri: Democrit, comedie in cinci acte de Regnard, tradusa de Daniil Scavinschi, tiparita cu cheltuiala dd. C. Negruzzi si M. Kogalniceanu, Iasi, 1840.


REFERINTE CRITICE:
C. Negruzzi, Opere. 1,1974;
I. Negruzzi, in Convorbiri literare, nr. 1, 1870;
T. Maiorescu, Critice, I, 1908;
G. Calinescu, Istoria;
R Comea, Originile;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 29,1976;
Gabriela Dragoi, in Anuar de lingvistica si istorie literara, t. XXVI, 1977-l978;
M. Anghelescu, in Manuscriptum, nr. 1, 1980;
Lucia Jucu-Atanasiu, in Analele Universitatii din Timisoara, 1983;
M. Anghelescu, Textul si realitatea, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Daniil Scavinschi

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Daniil Scavinschi




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text