Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Inceputuri. Afirmarea si consolidarea spiritului critic despre Critica literara



"Critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoa¬na." (Mihail Kogalniceanu, Introductie ia Dacia literara, 1840)



Introductie la "Dacia literara" (1840) de Mihail Kogalniceanu

[.] Cele mai bune foi ce avem astazi sunt: Curierul romanesc, sub redactia dlui I. Eliad, Foaia inimii a dlui Barit si Albina romaneasca, care, in anul acesta mai ales, au dobandit imbunatatiri simtitoare. Insa, afara de politica, care le ia mai mult de jumatate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai putin o colora locala. Albina este prea moldoveneasca, Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne baga in seama, Foaia inimii, din pricina unor greutati deosebite, nu este in putinta de a avea impartasire de inaintirile intelectuale ce se fac in ambele principaturi. O foaie, dar, care, parasind politica, s-ar indeletnici numai cu literatura nationala, o foaie care, facand abnegatie de loc, ar fi numai o foaie romaneasca si prin urmare s-ar indeletnici cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune, aceasta foaie, zic, ar implini o mare lipsa in literatura noastra. O asemenea foaie ne vom sili ca sa fie DACIA LITERARA; ne vom sili, pentru ca nu avem sumeata pretentie sa facem mai bine decat predecesorii nostri. Insa urmand unui drum batut de dansii, folosindu-ne de cercarile si de ispita lor, vom avea mai putine greutati si mai mari inlesniri in lucrarile noastre. Dacia, afara de compunerile originale a redactiei si a conlucratorilor sai, va primi in coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va gasi in deosebitele jurnaluri romanesti. Asadar, foaia noastra va fi un repertoriu general al literaturii romanesti, in care, ca intr-o oglinda, se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu tipul sau. Urmand unui asemene plan, Dacia nu poate decat sa fie bine primita de publicul cititor. Cat pentru ceea ce se atinge de datoriile redactiei, noi ne vom sili ca moralul sa fie pururea pentru noi o tabla de legi si scandalul o uraciune izgonita. Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrajmasi ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare. Iubitori ai pacii, nu vom primi nici in foaia noastra discutii ce ar putea sa se schimbe in vrajbe. Literatura noastra are trebuinta de unire, iar nu de dezbinare; cat pentru noi, dar, vom cauta sa nu dam cea mai mica pricina din care s-ar putea isca o urata si neplacuta neunire. In sfarsit, telul nostru este realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.



Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub teasc carti in limba romaneasca. Dar ce folos!

    ca sunt numai traductii din alte limbi si inca si acele de-ar fi bune. Traductiile insa nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii. Foaia noastra va primi cat se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale ii vor umple mai toate coloanele. Dacia, ce prin urmare va cuprinde toate ramurile literaturii noastre, va fi despartita in patru parti. In partea dintai vor fi compuneri originale a conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole originale din celelalte jurnaluri romanesti. Partea a treia se va indeletnici cu critica cartilor nou iesite in deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a patra, numita Telegraful Daciei, ne va da instiintari de cartile ce au sa iasa in putin, de cele ce au iesit de sub tipar, relatii de adunarile invatatilor romani, stiri despre literatorii nostri si, in sfarsit, tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman.



Iasii, 30 ghenarie 1840



. Aparitia criticii literare romanesti se leaga nemijlocit de inaugurarea presei literare si culturale autohtone. Intr-o prima eta¬pa (perioada pasoptista si postpasoptistA), critica are caracter oca¬zional, fiind practicata de scriitori care isi asuma, totodata, misiu¬nea de indrumatori culturali: Gh. Asachi, Ion Heliade-Radulescu, M. Kogalniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo, V. Alecsandri, Cezar Bolliac, Al. Odobescu s.a. Critica nu are inca un domeniu de exer¬citiu clar delimitat, comentariul asupra operelor literare interferand frecvent cu observatii lingvistice sau consideratii ideologice.

. Desi este intampinata la inceput cu unele rezerve, imputandu-i-se actiunea "distructiva", de descurajare a creatiei, critica literara reuseste sa se impuna ca un demers firesc al culturii mo¬derne si sa-si precizeze cateva dintre regulile fundamentale: spiritul critic, stra¬dania de impartialitate, concentrarea asupra lucrarii criticate, civilitatea in exprimare, argumentarea opiniilor s. a.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.