Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Costache NEGRUZZI



Costache NEGRUZZI - poza (imagine) portret Costache NEGRUZZI



Despre Sobieski si romanii

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Nuvela Sobieski si romanii scrisa de Costache Negruzzi - tema si subiectul nuvelei
SOBIESKI SI ROMANII comentariu
Sobieski si romanii - nuvela istorica de Costache Negruzzi
Romanii (Plaiesii) - personaj colectiv in nuvela istorica Sobieski si romanii
Sobieski - personaj in nuvela Sobieski si romanii
SOBIESKI SI ROMANII - Momentele subiectului, Desfasurarea actiunii.
Caracterizarea personajelor - SOBIESKI SI ROMANII








SOBIESKI SI ROMANII comentariu de Costache NEGRUZZI





in schita istorica Sobieski si romanii se povesteste un episod din campania marelui rege al Poloniei, invingatorul ostirilor otomane care asediasera Viena in anul 1684, venii pentru a doua oara in Moldova pe timpul domniei lui Constantin Cantemir (tatal lui Dimitrie CantemiR), in anul 1691. Era pe la sfarsitul lunii septembrie si trufasul rege se gandeste sa mai adauge gloriei sale si cucerirea Cetatii Neamtului, pazita numai de optsprezece vanatori: Ce castel este acesta? ii intreaba el pe generalii si consilierii sai. Cu buna seama este vreun cuib al talharilor de moldoveni! Sa mergem sa-1 luam!" Sfetnicul Iabldnski ii spune ca totusi nu va fi un lucru prea usor, oastea polona, oricat de numeroasa si bine inarmata, avand numai tunuri de camp, nu si tunuri de asalt. Dar Pototki il maguleste pe rege cu aceste cuvinte: Numele matale e destul tun!", ceea ce il face sa ordone de indata asaltul, sperand sa afle inlauntru cine stie ce bogatii si mai ales alimente pentru ostasii sai flamanzi.



Nu inainte totusi de a trimite o solie care cere comandantului cetatii sa i se inchine: Maria sa, regele Poloniei, mare duce de Lituania (s.c.l., urmeaza titlurilE), va face cunoscut ca sa va inchinati si sa-i dati cetatea cu toate averile si merindele". Dar batranul capitan ii da o replica pe masura: Du raspuns Mariei sale ca laude si ingroziri de astea am mai auzit noi, si tot nu ne-am sparict. Mai a-  bine Maria sa si-ar cauta de drum si ar da pace unor oameni care nu i-au facut nimica. Cetatea n-avem gand sa i-o dam cu una, cu doua, macar ca nu sunt in ea nici averi, nici merinde. Tot ce-i putem da este plumbul din pusce, pre care i-1 vom trimite noi de pe ziduri, fara sa se mai osteneasca sa vie inauntru"

Lupta incepe cu mare zor din partea lcsilor, carora moldovenii le raspund de pe metereze cu marc curaj, ucigand pe multi dintre asediatori, in frunte cu insusi comandantul artileriei inamice, in cea de-a patra zi de la semnalul de asalt. Cazura si sapte vanatori morti si alti cinci raniti dintre moldoveni, pana ce capitanul lor se hotaraste a da semn de supunere, un stergar alb inaltat pe ziduri, cerand invoirea de a iesi din cetate:



Ce este aceasta? striga Sobieski, rapezindu-se calare inaintea tuturor. Ce sunteti voi?

Strajerii din cetate, raspunse batranul ranit, din spatele fiului sau.

Cum! Atatia sunteti?

Zece din noi au perit din mila Mariei tale.

Voi ati cutezat a va impotrivi mie si a-mi omori atatia viteji? O, asta nu se va trece asa! urma turbat de manie; trebuie o pilda pentru cei asemenea voua, si pilda va fi groaznica si vrednica fapta. Nu meritati a muri de sabie, ci de streang. Spanzurati-i!"

Sfetnicul Iablonski insa se apropie de regele infuriat si-1 ruga sa-i ierte, ostasii moldoveni isi facusera numai datoria lor patriotica si vrednica de toata lauda". indata Sobieski ii multumeste lui Iablonski de a-1 fi oprit sa faca o fapta defaimatoare". Regele se adreseaza apoi romanilor: Vanatorilor, sunteti slobozi; mergeti in pace si spuneti copiilor si fratilor vostri ca ati avut cinstea a va impotrivit cinci zile regelui de Polonia" in cele de mai sus am incercat sa repovestim schita lui

.C. Negruzzi cu cuvintele noastre, citand si cateva dialoguri revelatoare, de la inceputul si de la sfarsitul luptei. Este adevarat

-ca victoria a fost de partea regelui Poloniei. Insa la mijloc era confruntarea unei ostiri numeroase cu numai optsprezece aparatori ai cetatii, care au rezistat atacului cinci zile, spre uimirea unui mare rege, acela care invinsese, cu sapte ani inainte, ostirile otomane ce impresurau cetatea Vicnei, salvand Europa de o invazie turceasca de mari proportii.



RETINETI



Schita istorica Sobieski si romanii este o naratiune. DEFINITIA NARATIUNII: termenul vine din fr. narration, lat. narratio (povestire, istorisirE) si inseamna relatarea unor intamplari, intr-o succesiune de momente. Naratiunea arc personaje si dialoguri (vorbirea dintre personajE), in cazul de fata vorbirea dintre Sobieski si capitanii sau sfetnicii lui, dintre plaiesi, in cetate (inainte de inceperea lupteI), dintre Sobieski si plaiesi (vanatorI) de la sfarsitul luptei. fdeea principala a schitei (numim schita o povestire scurta) este patriotismul, mandria scriitorului de a pune in fata cititorilor o pagina frumoasa din istoria poporului sau, de lupta impotriva cotropitorilor straini.

SA, NU UITA,M: Schita Sobieski si romanii a fost publicata pentru prima data in Calendarul poporului romanesc pe anul 1845, la cinci ani dupa aparitia capodoperei lui C. Negruzzi, nuvela Alexandru Lapusneanul, in revista Dacia literara (Iasi, 1840). Redactorul ei sef, M. Kogalniccanu, incuraja foarte mult inspiratia din trecutul istoric al romanilor, la toti colaboratorii sai.

Evocarea trecutului istoric, de lupta impotriva cotropitorilor pamantului patriei, era - in epoca romantismului romanesc de la 1848 - o tema frecventa in literatura nationala. Un alt scriitor, poet, prozator si mare dramaturg romantic, prieten al lui C. Negruzzi si M. Kogalniccanu, Vasilc Alecsandri, a dramatizat (a adaptat, a rescris, in vederea reprezentarii pe scena) schita Sobieski si romanii.



N. B. in general, toti scriitorii evocatori ai trecutului istoric se inspira (isi culeg informatiA) din anumite documente, cronici etc. Despre asediul Cetatii Neamtului de catre Sobieski, regele Poloniei, in anul I691..C. Negruzzi s-a informat dintr-o ampla nota de subsol din opera lui Dimitrie Cantemir Incrementa atque decrementa Aulae Othomanicae (Cresterea si descresterea imparatiei turcestI), scrisa in anii 1714-1716, insa nuin originalul latin, care nici pana azi nu s-a publicat, ci in una dintre traducerile in limbile engleza (efectuata inca din 1734), franceza (1743) sau germana (1745). Informatia se afla si in biografia pe care Dimitrie Cantemir i-o consacra tatalui sau, Vita Constantini Cantemyri (Viata lui Constantin CantemiR) care insa ii era mai greu accesibila lui C. Negruzzi, aflata fiind pe atunci numai in arhivele Moscovei. Inspiratia din Istoria Imperiului otoman este cu atat mai plauzibila cu cat o scrie de detalii si dialogurile la care ne-am referit mai sus exista si acolo.

Evenimentul din 1691 (pe care insa Negruzzi, din lipsa unei informatii exacte, il pune in anul 1686) a fost povestit si intr-o foarte frumoasa compunere in versuri de catre Ci. Cosbuc, o naratiune umoristica, pe tema foamei ostasilor lui Sobicski, regele insusi fiind nemaipomenit de flamand, multumindu-se in cele din urma cu pogace (mamaliga amestecata cu usturoi fripta pe carbunI), singura mancare pe care i-o pot oferi plaiesii de la Cetatea Neamtului (v. poezia Cetatea NeamtuluI). La Cosbuc insa izvorul informatiei este Letopisetul lui Ion Neculce.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.