Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Costache NEGRUZZI



    Costache NEGRUZZI - poza (imagine) portret












Costache NEGRUZZI - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 1808, corn. Trifestii-Vechi, jud. Iasi - m. 24 aug. 1868, Iasi.

Prozator, poet si dramaturg.

Fiul lui Dinu Negrut, razes ajuns paharnic, si al Sofiei (n. Hermeziu).

incepe invatatura in casa parinteasca cu dascali particulari de greaca si franceza; lecturi din bogata bibi. paterna, evocate in Cum am invatat romaneste.

In timpul miscarii eteriste (1821), familia se refugiaza la mosia Sarauti in tinutul Hotinului, apoi la Chisinau (1822), unde NEGRUZZI il cunoaste pe Puskin (cf. Scrisoarea VI).

inceputuri literare modeste, cu talmaciri din franceza si greaca (Mme de Genlis, Le Sage, Dim. Darvari) inserate intr-un "caiet": Zabavile mele din anii 1821, 1822, 1823 la satul Sarauti din raiaua Hotinu. intors la Iasi (1823), traduce din Voltaire (Memnon) si Marmontel. La 17 ani isi incepe cariera administrativa ca diac (copist) de vistierie. Moartea tatalui (1826) ii creeaza mari dificultati financiare.

Ocupa diverse functii: spatar, aga, postelnic, vornic, ajungand si prezident al Eforiei (primar al Iasiului, 1840-1843) si director al Vistieriei (1843-1848).

Sprijina aparitia Albinei romanesti a lui Gh. Asachi, intra in miscarea cultural-li-terara a vremii (colab. la Gazeta Teatrului din Bucuresti, corespondenta cu Heliade, membru al "Societatii Filarmonice", traducator din V. Hugo, Jukovski, Byron, Al. Dumas, Th. Moore).

De asemenea, colaboreaza la Albina romaneasca, Curierul de ambe sexe, Alauta romaneasca, Dacia literara, Propasirea s. a. In 1835, publica prima lucrare, Triizeci ani sau viata unui jucato-riu de carti, dupa Victor Ducange si M. Dinaux. Doi ani mai tarziu, scoate in tipografia Albinei, poemul Aprodul Purice, "anecdot istoric in versuri" (1837). in 1840 ii apare opera capitala, nuvela istorica Alexandru Lapusneanu (in Dacia literara, tom. I). Alaturi de M. Kogalniceanu, NEGRUZZI este unul dintre animatorii rev. Propasirea (1844), unde publica nuvela Toderica, in urma careia e surghiunit, iar rev. suprimata. In 1846 publica, la Brasov, brosura Elemente de dreptul politic. Despre mai multi autori de unfilo-roman, continand idei luministe despre "monarhia stamparata". Codirector al Teatrului National iesean, impreuna cu M. Kogalniceanu, V. Alecsandri si P. M. Campeanu. Fara a fi implicat direct in evenimentele de la 1848, elogiaza totusi eroismul Anei Ipatescu. In acelasi an, efor al scoalelor. In 1853 scoate publicatia pentru tarani Saptamana (46 nr.), impartita gratuit in mediul rural. Editeaza primul sau voi. Pacatele tinerelelor (1857). Sprijina Unirea Principatelor ("Noi voim Unirea. O dorim si o vom cere totdeauna rostribus et unguis"), in urma careia e numit de Al. I. Cuza director al statisticii centrale, ministru interimar de Finante (1861). Membru al lucrarilor Soc. Academice Romane (1867), nu poate participa, doborat de boala. Moare in urma unui atac de apoplexie. Posteritatea va recunoaste in NEGRUZZI pe creatorul nuvelei romanesti: sobrietatea constructiei, pregnanta caracterelor, vigoarea conflictului ii acorda o necontestata clasicitate. Proza din "scrisori", mai moderna, caracterizata prin discursul mobil, spontan, plin de verva stilistica, il recomanda drept un precursor al "foiletonului" impresionist.



In 1857, cand isi aduna in volum Pacatele tinerelelor, N., cu sociabilitatea ce-1 defineste, lasa impresia unei glume, decizia editarii incercarilor aproape "uitate" venind mai mult din intransigentele amicale, acceptate nu fara ezitari si aprehensiuni. Nu lipseste din aceasta "explicatie" a autorului o doza de provocare. In subtextul autoconde-scendent, in recunoasterea simulata a unei productii hibride, in mixajul textelor oferite cititorului tardiv se ascunde de fapt constiinta unei rezistente la dintele vremii. imbiata cu modestie, sub pretextul metaforic al unui "paneretto d insalatella", opera este structurata pe directii precise, cu sentimentul unui semn de "independenta literara" (astfel numita de V. Alecsandri in 1872), fara complexul unei subordonari la o traditie. Dimpotriva, NEGRUZZI inaugura in Amintiri de junete, in Fragmente istorice. Neghina si palamida, dar mai ales in Negru pe alb (Scrisori la un prieten) diverse variante - majoritatea, trainice - ale prozei memorialistice, nuvelei romantice si istorice, poeziei de anvergura epica sau foi-letonisticii impresioniste. Aceasta diversitate a domeniilor, stilului, tonului a putut sa nasca suspiciunea diletantismului, lucrul nu trebuie sa mire, raportat la varsta autorului si, mai ales, la varsta literaturii romane insesi. "Valoarea scrierilor lui N., mare prin calitatile lor, se mareste in proportie colosala cand gandirea mea se raporteaza la timpul de sterilitate in care ele au fost produse. In anii de seceta rondurile copacilor sunt mai cu seama pretioase", subliniaza V. Alecsandri in prefata editiei din 1872-1873. Sigur, observatia nu mai rezista examenului critic actual in privinta poeziilor si incercarilor dramatice. Ea ramane insa cu totul valabila pentru prozator. In special prin Alexandru Lapusneanu, NEGRUZZI se instaleaza intr-o clasicitate inexpugnabila: opera este recomandata generatii dupa generatii drept un model neintrecut, recunoscuta ca atare nu doar de critici, istorici literari, dar si de marii creatori ai prozei moderne, Liviu Rebreanu si Camil Petrescu. Inspirata dintr-un episod istoric din secolul al XVI-lea, relatat in Cronica lui Gr. Ureche, nuvela Alexandru Lapusneanu, imprumuta concizia verbala aforistica a cronicarului, reconsiderand insa viziunea asupra istoriei, a raporturilor domni-tor-boier, reliefand figura protagonistului in spiritul demonismului romantic. Cu o savanta arta a gradarii efectelor, distribuind evenimentele epice intr-un crescendo dramatic (confruntarea cu boierii, uciderea lui Motoc, ospatul incheiat cu o hecatomba a adversarilor, razbunarea boierimii, otravirea si moartea tiranului), secventele componente au o simetrie studiata, conforma cu principiile arhitecturii teatrale. Solemnitatea naratiunii, perfecta detasare a autorului, prin care NEGRUZZI pune bazele prozei obiective, prevestindu-1 pe Rebreanu, se conjuga cu abilitatea reductiei portretelor la psihologii sumare dar puternice, autentice, cat si cu neasteptata maturitate in evocarea miscarii colective, a multimii in revolta (anticipand din nou arta autorului Rascoalei). Proza romantica fara indoiala, careia i s-au cautat modelele straine, cu identificari ce merg de la V. Hugo la Walter Scott s.a., nuvela lui NEGRUZZI nu-si restrange prin aceasta valoarea, autenticul, originalitatea. Inclusiv modernitatea unei posibile "lecturi" prin prisma ideii patologiei puterii politice. Psihologia fortei oarbe, demontata cu precizie, releva diformitatile, excesele dementiale, virulenta destructiva, impinsa pana la autodistrugere. In perspectiva esentei umanului si politicului, peste anecdotica strict istorica, a motivului imprumutat "cronicii", Alexandru Lapusneanu este opera de semnificatie si valoare universala, cu ecouri transgresand epoca: radiografie a ravagiilor puterii personale, in care naratorul detecteaza samburele demential. Alte proze ale lui N., in special nuvelele Zoe, O alergare de cai si ciclul Negru pe alb, au fost ades subordonate (umbrite) de celebritatea capodoperei. I s-au contestat frecvent originalitatea, pe baza trasaturilor sursologice, de identificare a unor "modele" straine. Citite azi, fara prejudecati comparatiste, textele lui NEGRUZZI isi revendica doza reala de creativitate, capacitatea de a oferi o viziune proprie asupra unei realitati tipice, chiar prin intermediul localizarii ori al adaptarii, ca document sociologic, literatura lui NEGRUZZI reconstituie o imagine autentica, indiferent de procedeul ales.

care, la urma-urmelor, era familiar intregii generatii de la mijlocul veacului trecut. Daca, spre pilda, pentru Reteta s-a vorbit despre o posibila sursa intr-un text de B. Franklin - de a carui "formula" foiletonista si scrisul lui M. Kogalniceanu se contaminase marturisit - problema ramane azi secundara cata vreme schita negruzziana pastreaza un timbru autohton foarte proaspat, deschizand seria prozei romanesti de satirizare a existentei provinciale. Reteta trebuie "citita" asadar ca un text-pilot ce patroneaza caragialiana Grand-Hotel "Victoria Romana" sau alte numeroase "schite" si "momente". La fel, Fiziologia provincialului (1840), rand pe rand apropiata de La Bruyere, Balzac, Pierre Durand s. a., indiferent de modelul urmat, este un cap de serie, incitand emulatia unor confrati (Heliade, Kogalniceanu). inscris in aria literaturii europene a epocii, personajul exista si in realitatea moldoveneasca, unde ochiul sagace al lui NEGRUZZI il detecteaza, evocandu-i prezenta, vestimentatia, comportamentul, vocabularul, intr-o maniera proprie, inconfundabila. Tratand materia nu neaparat in functie de modele, ci in sensul unor topoi aflati in circulatie de la un cap la altul al literaturii europene a vremii, individualitatea operei lui NEGRUZZI traieste in lectura noastra actuala prin calitatile sale autonome originale. De altfel, Pacatele tineretelor se prezinta ca o "retrospectiva" imaginara, selectata de autorul insusi in momennil cand avea constiinta secarii fortelor de creatie si totodata a depasirii, a intrarii intregii noastre iiteraturi intr-o alta faza. NEGRUZZI s-a considerat cu luciditate drept un om al "inceputului de drum", si sentimentul cu care-si priveste incercarile nu este numai unul strict personal, ci unul raportat si la dibuirile ("pacatele") intregii sale generatii de intemeietori, cu inerentele lor erori, stangacii, cautari de forme si structuri adecvate realitatilor social-istorice, dar si estetice. In aceasta perspectiva, texte precum Zoe, O alergare de cai, Negru pe alb, chiar Muza de la Bur-dujani, capata o noua dimensiune, raportate nu atat la diversele modele posibile, cat la un stadiu 1840 al literaturii romane, capabil sa explice literatura ulterioara a lui Odobescu, I. L. Caragiale, pe a lui Eminescu de asemenea. Revelator este in acest sens intregul ciclu Negru pe alb, altadata considerat "friabil", acolo unde obiectia "diletantismului" putea gasi terenul cel mai sigur pentru argumentare. Ce sunt aceste "scrieri"? Un breviar de teme si structuri epico-anecdotice in spiritul epocii: scurte memoriale de calatorie, "fiziologii", schite de moravuri, dizertatii pe teme de morala, istorie, arheologie, lingvistica, etnografie, folclor, economie politica sau agrara etc, domenii, cu alte cuvinte, predilecte (daca nu chiar obsedante) ale generatiei de la 1848. Dar in acelasi timp, textele sunt o amabila "cozerie", sau dupa expresia lui E. Lovinescu, "prilej de a vorbi despre orice [ ] sub o forma cat mai libera, de adevarata «causerie», cu un aer de nepasare, de diletantism, fugind de orice argumentatie mai stransa si de tot ce ar putea parea pedantism". Ca formula de proza, NEGRUZZI incercase, asadar, pentru intaia oara la noi "foiletonul". Interesul lecturii este maxim: tonul e cordial, sprinten, familiar, de o vadita sociabilitate, limba e cursiva si limpede. Clasicismul funciar, impresionismul, "simplicitatea cordiala" - subliniata in comentariul lovinescian - se combina cu o doza de scepticism abia disimulat sub zambetul ingaduitor. Dar dincolo de formula estetica, de calitatile revelate ale textului, dincolo de cateva pagini de mare antologie (Reteta; Istoria unei placinte; Pacala si Tandala; Un poet necunoscut, dar mai cu seama extraordinara Pentru ce tiganii nu sunt romani) descoperim in "scrisori" intreitul argument al rezistentei operei negruzziene: modernitatea ei, prin tocmai caracterul eseistic al discursului; valoarea ei de anticipatie (prefigurari ale samanatorismului, prefigurari ale structurilor epice odobesciene, caragialiene si chiar ale frazarii argheziene din tablete etc); in fine, prin recurenta unor motive, care face posibila insasi diagnoza atitudinii autorului, de atatea ori controversata, in fata evenimentelor de rascruce ale epocii lui (1846, 1859 s. a.).



Breviar de "morala practica", prevestind geografia argheziana si calinesciana din "tablete" si "cronica mizantropului", Negru pe alb dezvaluie o filosofie a vietii, revelatoare pentru om, cetatean, artist deopotriva. Spre pilda, un motiv cum este acela al "gradinii", tradeaza la NEGRUZZI acea prefacere in modul de a gandi si a simti al oamenilor din pragul revolutiiilor burgheze despre care G. Lukacs vorbeste in Estetica sa. In adevar, NEGRUZZI se afla prins intre aspiratia spre o natura "patetica si dominanta" (romantica) si prin urmare catre o viata conforma naturii, cu o vizibila antipatie pentru "artificialitate" - si cealalta aspiratie, la fel de legitima, catre afirmarea drepturilor umane, catre proclamarea valorii proprii a personalitatii "chiar si in particularitatea ei data de natura". Ceea ce decurge din aceasta atitudine pe plan ideologic explica mai complet decat ipotezele formulate pana acum, inaderenta lui N., derobarile lui, singularizarea sa, umilitatea simulata si tenace cu care si-a aparat orgolioasa lui independenta de constiinta.

OPERA

Triizaci de ani sau viata unui jucatoriu de carti, melodrama in trii zile, tradusa din frantozaste de caminarul C. Negruzzi, Esi, 1835 (ed. II, 1863); Maria Tudor, tradusa de C. Negruzzi din Victor Hugo, cu o scrisoare de I. Eliade, Bucuresti, 1837; Angelo, tiranul Padovei, tradusa de C. Negruzzi din V. Hugo, Bucuresti, 1837; Aprodul Purice, anecdot istoric in versuri, Esi, 1837; 2oo de retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti, de C. NEGRUZZI si M. K., Iasi, 1841 (ed. noua Cluj, 1972); Balade, de Victor Hugo, traduse de C. Negruzzi, Iasi, 1845; Doi tarani si cinci carlani, vodevil national intr-un act, Iasi, 1851; Pacatele tineretelor, Iasi, 1857; Scrierile lui Constantin Negruzzi, I-III, cu o introducere de V. Alecsandri, Bucuresti, 1872-1873; Aprodul Purice. Lapusneanul. Scrisori, Bucuresti, 1894; Opere complete, I-III, ed. ingrijita de II. Chendi si E. Car-calechi. Bucuresti, 1905; Poezii si teatru, cu o introducere de C. Sandulescu, Bucuresti, 1908; Poezii, proza, scrisori, I-III, ed. ingrijita de P. V. Hanes, Bucuresti, 1908; Traduceri in proza, cu o introducere de II. Chendi, Bucuresti, 1908; Pacatele tineretelor, Bucuresti, 1909; Opere necunoscute ale lui C. Negruzzi, cu o introducere de NEGRUZZI Iorga, Iasi, 1918; Nuvele, Bucuresti, 1922; Fragmente istorice, cu o pref. de E. Lovinescu, Bucuresti, 1928; Pacatele tineretelor, ed. ingrijita si comentata de V. Ghiacioiu, Craiova, 1937 (ed. Ii-a, 1942): Scrieri alese, Bucuresti, 1950; Alexandru Lapusneanu, cu o pref. de Zoe Dumitrescu, Bucuresti, 1954; Pacatele tineretelor si alte scrieri, ed. ingrijita de L. Leonte, cu o pref. de NEGRUZZI I. Popa, Bucuresti, 1959; Pacatele tineretelor, ed. ingrijita de L. Leonte, Bucuresti, 1963; Opere, I-III, ed. critica, cu studiu introductiv, comentarii si variante de L. Leonte, Bucuresti, 1974-1986; Alexandru Lapusneanu, pref., tabel cronologic, note si bibliografie de Antoneta Macovei, Bucuresti, 1975; Pagini alese, antologie, pref., tabel cronologic si bibliografic de C. Ciuchindel, Bucuresti, 1976 (ed. II, 1982); Pacatele tineretelor, ed. ingrijita de L. Leonte, repere istorico-li-terare de Ruxandra Niculescu, Bucuresti, 1977; Alexandru Lapusneanu, antologie, postfata si bibliografie de I. D. Balan, Bucuresti, 1979; Pacatele tineretelor, ed. ingrijita de L. Leonte, pref. si tabel cronologic de Elvira Sorohan, Bucuresti, 1982; Fragmente istorice, pref. de P. Tugui, Bucuresti, 1983; Alexandru Lapusneanu si alte scrieti, antologie si pref. de Ileana Manole, Bucuresti, 1985; Pacatele tineretelor, postfata si bibliografie de NEGRUZZI Ciobanu, Bucuresti, 1986; Alexandru Lapusneanu, pref., tabel cronologic si aprecieri critice de T. Cristea, Bucuresti, 1988; Scrieri alese. Alexandru Lapusneanu, ed. de L. Leonte, Bucuresti, 1993; Cum am invatat romaneste. Bucuresti, 1995; Alexandru Lapusneanu, ed. de M. Eduard, Iasi, 1996; Alexandru Lapusneanu, ed. de T. Vargolici, Bucuresti, 1997; Pacatele tineretelor, tabel cronologic, studiu introductiv si repere critice de L. Pricop, Bucuresti, 1997; Alexandru Lapusneanu, ed. de H. Gramescu, Craiova, 1998.

REFERINTE CRITICE

T. Maiorescu, C. Negruzzi (necrolog), in Convorbiri literare, nr. 1, 1868; V. Gr. Pop, Conspect asupra literaturei romane, I, 1875; C. Sion, Arhondologia Moldovei, 1892; E. Evolceanu, in Omagiu lui T. Maiorescu, 1900; NEGRUZZI Iorga, Istoria, I; G. Ibraileanu, Spiritul critic in cultura romaneasca, 1909; NEGRUZZI Apostolescu, L lnfluence des romantiquesfrancais sur la poesie roumaine, 1909; lacob C. Negruzzi, in Analele Academiei Romane, seria II, 1909-1910, Memoriile Sectiunii Literare, 1911; P. V. Hanes, Studii de literatura romana, I, 1910; E. Lovinescu, C. Negruzzi. Viata si opera lui, 1913; NEGRUZZI Iorga, Povestitori de ieri si de azi, I, 1914; R. Ortiz, Varia romantica, 1923; P. Grimm, in Dacoromania, III, 1922-1923; NEGRUZZI Iorga, Les ecrivains realistes en Roumanie comme temoins du changement de milieu au XlX-e siecle, 1925; G. Marinescu, Nuvela in literatura romana, 1928; NEGRUZZI Iorga, Ist. Intr. sint; Ov. Densusianu, Literatura romana moderna, III, 1933; NEGRUZZI Iorga, Oameni cari au fost, I, 1934; NEGRUZZI Camariano, Primele incercari literare ale lui C. Negruzzi si prototipurile lor grecesti, 1935; E. Dvoicenko, Puskin si Romania, 1937; G. Calinescu, Istoria; T. Vianu, Arta; L. Rebreanu, Amalgam, 1943; S. Cioculescu, VI. Streinu, T. Vianu, Istoria; G. Calinescu, in Studii si cercetari de istorie literara si folclor, I, 1952; idem, in Steaua, nr. 7, 1957; idem, in Contemporanul, nr. 35, 1958; Al. Piru, C. Negruzzi, 1966; D. Popovici, Romantismul romanesc, 1969; M. Anghelescu, Preromantismul romanesc, 1971; Al. Pini, Varia, I, 1972; P. Cornea, Originile romantismului romanesc, 1972; idem, Oamenii inceputului de drum, 1974; M. Zaciu, Lecturi si zile, 1975; NEGRUZZI Manolescu, in Romania literara, nr. 1, 1976; E. Papu, Din clasicii nostri, 1977; L. Leonte, C. Negruzzi, 1980; C. Negruzzi interpretat de, 1981; F. Aderca, Contributii, I; I. D. Balan, Tara omeniei, 1983; G. Dimisianu, Introducere in opera lui Constantin Negruzzi, 1983; M. Zaciu, Viaticum, 1983; NEGRUZZI Manolescu, Julien Green si stramatusa mea, 1984; E. Lovinescu, Opere, III, 1984; O. Densusianu, Literatura romana moderna, ed. II, 1985; Al. Hanta, Idei si forme literare pana la Titu Maiorescu, 1985; Z. Ornea, Actualitatea, Elena Tacciu, Romantismul romanesc, 1985; M. Ungheanu, Exactitatea admiratiei, 1985; Ana-Maria Boariu, Constantin Negruzzi. Noi epistole catre prieteni, 1986; S. Iosifescu, Descoperirea cunoscutului, 1986; NEGRUZZI Steinhardt, Prin altii spre sine, 1988; D. Manuca, Analogii, 1995; G. Dimisianu, Clasici romani din secolele XIX si XX, 1996.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care



Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Costache NEGRUZZI

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Costache NEGRUZZI




Costache NEGRUZZI (1808-1868)
CONSTANTIN NEGRUZZI, CREATORUL NUVELEI ROMANESTI

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Alexandru Lapusneanul

- citeste textul
Tema si Subiectul nuvelei Alexandru Lapusneanul
Relatiile dintre doua personaje intr-o nuvela studiata: Alexandru Lapusneanul
Particularitatile de constructie a unui personaj intr-o nuvela studiata: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi
Nuvela ALEXANDRU LA,PUSNEANUL
ALEXANDRU LA,PUSNEANUL - analiza literara
Alexandru Lapusneanul - Nuvela istorica - personajele
Alexandru Lapusneanul - nuvela istorica
Caracterizare Alexandru Lapusneanul - personaj principal in nuvela omonima
ALEXANDRU LA,PUSNEANUL - analiza literara - comantariu
Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi
Caracterizarea personajului principal
ALEXANDRU LA,PUSNEANUL - COMENTARIU LITERAR

Sobieski si romanii

- citeste textul
Nuvela Sobieski si romanii scrisa de Costache Negruzzi - tema si subiectul nuvelei
SOBIESKI SI ROMANII comentariu
Sobieski si romanii - nuvela istorica de Costache Negruzzi
Romanii (Plaiesii) - personaj colectiv in nuvela istorica Sobieski si romanii
Sobieski - personaj in nuvela Sobieski si romanii
SOBIESKI SI ROMANII - Momentele subiectului, Desfasurarea actiunii.
Caracterizarea personajelor - SOBIESKI SI ROMANII

Fiziologia provintialului

- citeste textul
Fiziologia provintialului - Tipul social al provintialului