Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Jocul ielelor - drama realista - conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. :: Jocul ielelor de Camil PETRESCU



Camil PETRESCU Jocul ielelor
Jacul ielelor este o drama realista fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala.



Gelu Ruscanu, eroul principal, este director la ziarul Dreptatea sociala si reprezinta categoria intelectualilor angajati in lupta sociala. De aceea in biroul redactiei are o lozinca de tip socialist: Proletari din toate tarile, uniti-va!" pusa in circulatie de Internationala" sionista organizata de Marx si devenita slogan al celorlalte organizatii cu caracter revolutionar socialist. Sosirea unui. delegat a l Internationalei, care Ic cere sa declanseze revolutia odata cu razboiul mondial, nu este o utopie, cum pare in piesa, ci o realitate devenita istorie.



Momentul este semnificativ pentru declansarea razboiului lui Ciclu Ruscanu cu Saru Sinesti ministrul justitiei. Cielu Ruscanu are o scrisoare a Mariei Saru Sinesli, care-i povesteste un episod din viata ei de familie, cand Saru Sinesti a ucis-o pe batrana Manitti spre a-i lua caseta cu valori: bani. aur, devize. Batrana locuia in casa lor, fiindca fusese o prietena a familiei Mariei si, ramasese singura. Ca sa m instraineze banii si valorile lacand o donatie filantropica, asa cian batrana avea de gand, Saru Sinesti o omoara su bcand-o cu o perna. ii ia hartiile de valoare, aurul. banii si cu aceasta avere face cariera politica, ajunge ministru. De aceea (iehr Ruscanu isi.propune sa arate eat-de putreda este socielatca burgheza, daca pune un criminal ministru al justitiei si sa arate superioritatea miscarii socialiste.



Gelu Ruscanu ne apare construit pe conceptul de dreptate absoluta, abstracta, filozofica. De aici titlul piesei Jocul ielelor", adica jocul ideilor absolute, liste o metafora de specific national, fiindca ielele suni zanele, care joaca un joc arhetipal.





Ciclu Ruscanu este supus unui pressing social. Praida, care sustine conceptul de dreptate de clasa, vede in aceasta propunere un castig pentru miscare. Fia dovedea ca miscarea socialista este puternica si ar fi dai mai mult curaj membrilor ei. La Gelu Ruscanu vine apoi sotia lui Petre Boruga cerandu-i sa-i elibereze sotul, fiindca nu poate sa creasca singura copiii. O matusa a lui Gelu Ruscanu vine si-i povesteste cum Saru Sinesti i-a salvat tatal dinlr-o situatie disper_ata. Maria Saru Sinesti vine si-i spune sa n-o compromita, fiindca, daca scrisoarea ar li publicata, ei nu i-ar mai ramane decat sa se sinucida. Pentru a-l convinge scoale un revolver. Gelu i-l ia, dar prabusirea launtrica a conceptului de dreptate absoluta il face sa-1 utilizeze, pentru a se sinucide. Para a-si realiza idealul sau de dreptate absoluta, el considera ca viata lui nu mai are sens. e ratata, e absurda.



Jocul ielelor este o drama expresionista, o drama de idei, care pune-in discutie problema intelectualului, a rolului sau in revolutia sociala. De aceea ierna, conflictul,, eroii, subiectul sunt structurate pe conceptul de cunoastere sugerai prin metafora din titlu: jocul ielelor" care este jocul ideilor. in acest sens scriitorul utilizeaza sugestia ca in simbolism.

La ziar se transmite de la un corespondent de la Paris o situatie asemanatoare, ca sa se dea valoare tipica actelor din piesa, dar si pentru a se folosi lait motivul in structura textului dramatic. D-na Caillaux, sotia ministrului justitiei, din, franta il ucide pe Albert Calmette, directorul ziarului Le Figaro, care publica o scrisoare

compromitatoare.

Se prefigureaza astfel de la inceputul piesei evenimentele, ce se vor derula in actele urmatoare, in biroul ziarului Dreptatea sociala.

La fel este vorba despre Saint-Just, care-l trimite pe Danton la ghilotina, fundca asa cerea conceptul de revolutie absoluta.

in planul social este o .-drama realista, insa in planul intim este o drama de idei. Una din cele mai semnificative scene este in acest sens cea a discutiei dintre Gelu Ruscanu si Praida, in care cei doi isi expun conceptele de dreptate absoluta si de dreptate sociala. Dreptatea e absoluta, apartine socialismului utopic, pe earcvGelu

Ruscanu il reprezinta.

Conceptul de dreptate absoluta, de e.senta iluminista, este realizat prin separarea puterii legislative de puterea executiva. Separarea puterilor in stat este un principiu aplicat in legislatiaburgheza. Conceptul de dreptate sociala, de clasa, a fost aplicai de statele comuniste, unde puterea in stat este unica. Aplicarea conceptului de dreptate de clasa a stat la baza asasinatelor in masa ale regimurilor comuniste in perioada de dictatura a proletaratului. Se pur astfel in discutie doua concepte, de fapt doua structuri sociale diferite.



Pentru a-si exprima conceptul de dreptate in afara contextului social. Ciclu Ruscanu vrea sa publice scrisoarea sacrilicand-o pe Maria Saru Sinesti. fiindca pentru,un luptator social cauza este mai presus de persoane. LI nu pregeta sa-si jertfeasca iubita pentru cauza, asa cum Mesterul Manole nu sovaievsa-si jertfeasca fiinta iubita pentru idealul sau.



Toti eroii par a-si cauta destinul, drumul prin labirintul vietii, care este vazut ca un drum in cunoastere, ca o continua descoperire. Cand Gelu Ruscanu il viziteaza pe Petre-Boruga in inchisoare sau cand sta de vorba cu agentul de la siguranta, cand ,vorbeste cu Saru Sinesti, cu matusa sa, cu Maria Saru Sinesti, cu Praida el are o continua confrilntare de idei. Scrima de idei se desfasoara sub panoul de sabii din biroul lui Gelu Ruscanu, fiindca tatal l-a invatat de mic sa dueleze, adica sa fie un luptator pentru idealurile socialiste, de fapt masonice.



Moartea lui Gelu Rascanu este de fapt esecul filozofiei, in sensul ca limitele eroilor provin din faptul, ca fara credinta in Dumnezeu ei nu pot sa se autodepaseasca. Moartea lor este un strigai de ajutor, de neputinta, un mesaj expresionist, un drum spre iad, acolo unde se duc ateii, sinucigasii, masonii, sectantii, satanistii, toti dusmanii lui Dumnezei:, toti dusmanii ortodoxiei.

c) Problema intelectualului la Cam ii Petrescu implica in primul rand o definitie a termenului. Prin intelectual Camil Petrescu intelege un om care isi pune probleme, adica un om care cauta sa-si defineasca raportul sau fata de societate, de medial in care traieste.

Pe o treapta de intelegere mai inalta el ar trebui sa fie cel.care stie sa rezolve problemele, ca in panseul lui Shaw: Cel care stie face, cel care nu stie invata pe altii, cel care nici nu stie, nici nu face, este pus sa conduca".

in Bhagavad-gM el ar fi definit prin Cel care are Cunoasterea", adica cel care cunoaste drumul de integrare in Sinele Suprem. Daca pentru Immanuel Kant filozoful, adica intelectualul, este cel ce gandeste pe categorii, pentru ganditorii indieni el ar fi definit prinsei ce are cunoasterea discriminativa.. Pentru a avea o imagine mai buna a discutiei, in continuare redam un verset din Bhagavud-gita: Cunoasterea este mai buna decat exercitiul; concentrarea mintii intrece Cunoasterea; renuntarea la fructul (faptelor) intrece concentrarea mintii, iar linistea vine imediat dupa renuntare" (Bhagavad-gita XII 12)

Ca filozof Camil Petrescu ar fi trebuit ?a cunoasca aceste versete, care l-ar fi ajutat sa-si depaseasca limitele de intelegere. Pentru coniinuarea argumentatiei trebui sa redam alte cateva versete din-Bhagavad-gtt.

- Cel care nu se bucura, nu uraste, nu se supara, nu doreste, care renunta la bine si la rau, cel astfel daruit, acela mi-e drag."

- Acelasi cu dusmanii sau prietenii, ca si la cinste si dispret, la frig si caldura, acelasi la fericire si durere, scapat de inlantuire,"

- Nepasator la insulta sau lauda, tacut, multumit cu orice, fara casa, cu mintea neclintita, daruit mie - asa este omul drag (mie)"

- insa cei care adora aceasta Lege nemuritoare, asa cum (ti)-a fost spusa, credinciosi, avandu^ma pe mine drept ultim scop, daruiti, a imi sunt foarte dragi." (Bhagavad-gM XII, 17-20) .

Limitele filozofiei ii fac pe eroii lui Camil Petrescu sa se sinucida. Cunoasterea le da un orgoliu absurd, fiindca nu au Dumnezeu si nu inteleg ca prin smerenie se ajunge la Adevar. Ei isi fac din propriul eu un idol, fiindca nu au virtutile crestine: smerenia, mila, curatenia,, cumpatarea, rabdarea, harnicia, bunatatea, blandetea, credinta, nadejdea si iubirea lui Dumnezeu. Orgoliul ii orbeste, nu fac voia lui Dumnezeu, ci voia proprie. Sunt atei, adica cazuti pe treapta a douasprezecea a * pacatului, sau rataciti, cazuti, iesiti de sub scutul Duhului Sfant. De aceea se.sinucid, fiindca valoarea omului o da credinta, semnul apropierii de Dumnezeu, adica ortodoxia, care este unica si adevarata credinta, care izvoraste din Duhul Bunei Credinte. Intelectualul adevarat este un adanc teolog, el ajunge un om de principii, nu accepta compromisuri, nu este ateu, nu cade la secte, nu se leapada de ortodoxie, deci de Domnul Iisus Hristos, asa cum s-a lepadat,in mod simbolic Sfantul apostol Petru, ca sa arate cum se va lepada de Domnul Iisus Hristos biserica crestina din apus, generand haosul spiritual contemporan si justificand apocalipsa.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.