La 9/23 aprilie 1894, s-a nascut la Bucuresti Camil Petrescu, fiul functionarului cu acelasi nume si al Anei Keller: Sunt bucurestean autentic - se va confesa scriitorul -. Copilaria mi-a fost umbrita de disparitia parintilor. Tatal meu a murit inainte de a ma naste, mama s-a dus curand dupa el. M-am vazut fara rude, fara familie " Copilul a fost crescut de subcomisarul de politie Tudor Popescu si de sotia acestia in scoala primara Regele Ferdinand", din Obor, elevul a aratat o atractie speciala pentru matematici: eram considerat in clasa I exceptional si profesorul de matematica, actualul avocat Stamate, ma chema in cancelarie, punandu-ma sa spui cat face 3 X 8 + 36 -6X5-12:2X19, si fata de lume eram obigat sa dau rezultatul in clipa cand el sfarsea anuntul". intre anii 1905-1913, Camil Petrescu a urmat cursurile Liceului Sf. Sava" si, apoi, al Liceului Gh. Lazar" din Bucuresti. S-a inscris la Facultatea de Litere si Filosofie, manifestand un interes deosebit pentru studiul filosofiei. A promovat toate examenele cu bila alba", calificativ echivalent cu excelent". Secvente felurite din aceasta varsta biologica vor trece, transfigurate artistic, in romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi. Publica intaile articole si poezii in Facla lui N. D. Cocea, Cronica lui Tudor Arghezi si Capitala lui J. Th. Florescu.
A participat, in primul razboi mondial, la luptele din depresiunea Branului, la Oituz, la Casin; grav ranit, a fost luat prizonier si internat succesiv in lagarele din Ungaria si Boemia. Revenit in tara, s-a stabilit in Bucuresti: Ma intorsesem din razboi cu un sentiment aproape metafizic al camaraderiei, solidar cu tot ce e suferinta si dor de mai bine in lume. Destinul comun al lunilor de transee, egalitatea in fata mortii pareau semnul unui destin legat cu toata omenirea, pentru tot restul vietii".
Dupa ce a sustinut, in martie 1919, la Universitatea din Bucuresti, examenul de licenta, a fost numit, la 1 aprilie, acelasi an, profesor suplinitor la liceul germano-maghiardin Timisoara; tot acum, a fost numit redactor-sef al ziarului Banatul romanesc. in iunie, E. Lovinescu i-a publicat in Sburatorul un grupaj de poeme, iar in octombrie, anul urmator, un altul, insotit de articolul Un scriitor, semnat de Tudor Vianu: Sunt notatiunile unui intelectual inzestrat cu o sensibilitate atenta si infrigurata" ce creeaza acele viziuni in care marea literatura va trebui sa imbrace pasiunile colosale ale timpului. in toamna anului 1921, Camil Petrescu a revenit in Bucuresti Mai bine de un deceniu a desfasurat o intensa activitate literara. A colaborat la ziarele si revistele: Argus, Rampa, Cuvantul liber, Cugetul romanesc; a editat Saptamana muncii intelectuale si artistice, in ianuarie 1924 si Cetatea literara, decembrie 1924 - iulie 1925; a condus saptamanalul Universul literar, 1929 -1930; a lucrat in redactia ziarului Omul liber, in anul 1931 s.a. in toata aceasta perioada a continuat sa scrie, urmarind realizarea unui proiect. in 1923, a pubicat volumul de poeme Versuri, unde cultiva cu o mare virtuozitate apocalipticul" (G. CalinescU); a redactat piesele
Jocul ielelor, ce trebuia sa fie, dupa cum marturisea, imperativul violent si categoric al Dreptatii sociale", Act venepan, act evocativ al atmosferii epocii, de violenta, dar si de nuante psihologice" (E. LovinescU),
Danton, opera exceptionala, un portret de uimitoare vitalitate" (G. CalinescU), Mitica Popescu, incercare de a reabilita personajul ironizat de Caragiale in schite si nuvele: unomtrebuiejudecatnudupa ce spune, ci dupa actele lui. Judecat dupa flecareala lui si dupa spiritul lui de autocalomnie, romanul luat reprezentativ este intr-adevar neserios, fanfaron etc. Dar judecat dupa faptele esentiale ale vietii lui este un adevarat lord al loialitatii, un print al bravurei, un cavaler fara prihana". in noiembrie 1930, a aparut Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, unul dintre cele mai inteligente, mai spirituale, mai pline de umanitate si de marturii ale epocii dintre romanele aparute in literatura noastra" (PespessiciuS); in februarie 1933,
Patul lui Procust, opera de acuitate analitica" (G. CalinescU). intre anii 1934-1947, cu o intrerupere in timpul razboiului, Camil Petrescu a fost redactor-sef la Revista Fundatiilor Regale. O vreme se va dedica filosofiei. in februarie 1943, declara intr-un interviu a fi redactat un studiu care are vreo 2000 pagini in manuscris, cuprinzand o parte de examen critic al sistemelor anterioare, si apoi o parte constructiva, in care se aduce o noua vedere despre lume".
Sistemul sau filosofic, publicat postum si masiv cenzurat, sub denumirea Doctrina substantei, fundamentat pe o metoda de gandire ce ar putea oferi posibilitatea cunoasterii adecvate a realitatii concrete este alcatuit din opt sectiuni: Ontologia concretului (ontologia studiaza trasaturile generale ale existenteI), Metoda substantialista (notiune creata de Camil Petrescu, prin care denumeste devenirea permanenta, evolutia calitativa a societatii si creatia umana sub forma de cultura), Teoria cunoasterii (modalitatile prin care realitatea existenta independent de subiect se reflecta in constiinta), Ortologia I si II (substantiv alcatuit din elementul de compunere orto", in greaca veche: drept", corect", conform cu", si logos", ratiune, folosit cu semnificatia dreapta cunoastere", gandire dreapta"), Ortogeneza si structura istoriei, Teoria valorilor. Etica si, ultima, Noocratia (metoda de actiune sociala ce urmareste promovarea inteligentei in societate, prin mijloace sociale si mai ales politice"1). in aceeasi perioada temporala, Camil Petrescu a redactat comediile: lata femeia pe care o iubesc si Dr. Omu, vindeca de dragoste, in fine, a publicat editia definitiva Teatru, trei volume, intre anii 1946-1947 la Editia Fundatiilor Regale.
Toate volumele publicate de Camil Petrescu intre anii 1923-1947 se caracterizeaza printr-o unitate interioara rar intalnita, la care si-au adus contributia trei elemente distincte. Mai intai, problematica interioara. in poezie, dramaturgie, in proza si filosofie, Camil Petrescu introduce intelectualul cu problemele lui de ieri si de azi. Poetul percepe si vizualizeaza Ideile: Eu sunt dintre acei / Cu ochi halucinanti si mistuiti launtric, / Cu sufletul marit / Caci am vazut idei". Dramaturgul aduce in prim-plan intelectuali sfasiati de idei, insetati de absolut, personaje implicate in situatii evenimentiale si drame de constiinta. Prozatorul creeaza personaje caracterizate printr-o constiinta intransigenta, structuri caracteriale angrenate in conflicte interioare, provocate de o existenta contradictorie, osciland continuu intre luciditate si pasiune. Iar filosoful constata si teoretizeaza tendinta intelectualizarii progresive a societatii moderne.
Unitatea operei este data si de atitudinea polemica inclusa. Poezia si romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi polemizeaza cu intreaga literatura eroica" anterioara; aproape toate piesele de teatru pornesc de la o controversa, de la a antonimie. Jocul ielelor s-a ivit dintr-o contrarietate sufleteasca: in mai 1916, dramaturgul a asistat la o batalie cu flori" la Sosea, in timp ce ziarele anuntau batalia de la Verdun; in
Suflete tari, porneste de la romanul Rosu si negru de Stendhal; prin Danton, umanizeaza personajele revolutiei franceze; cu Mitica Popescu reabiliteaza miticismul" lui Caragiale sa. in Patul lui Procust, polemizeaza cu personajele intelectuale din literatura autohtona. Filosofia insasi este un discurs polemic, prin care Camil Petrescu inlocuieste definitiile logice prin rigorile rationamentului matematic.
Creatia este unificata din interior si de valoarea ei artistica. Opera in intregime si fiecare volum in parte se ridica deasupra mediei valorice a perioadei interbelice. in anul 1948, Camil Petrescu a publicat drama Balcescu, reprezentata in acelasi an pe scena Teatrului National din Bucuresti. Materialul documentar strans pentru reconstruirea existentei lui Balcescu l-a folosit pentru redactarea trilogiei Un om intre oameni, pe care moartea prematura, la 18 mai 1957, l-a impiedicat s-o definitiveze.
