Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Camil Petrescu, Jocul ielelor, actul 1,1918 - intelegerea textului



Camil PETRESCU Jocul ielelor
Interpretare de text la prima vedere

Penciulescu (in zig-zaG): Mai dai si azi vreo caseta?

Gelu: Nu pricep cum poti intreba asta?

Penciulescu (mestecand parca guma): Sa-ti spun sincer Mai fac eu pe convinsul si grozavul, ca asa ma ia temperamentul dar sunt sigur ca aceasta campanie nu va fi decat o furtuna intr-un lighean cu apa Ca toate campaniile politice din tara romaneasca! (Mesteca iar in goL). Aci, nimic nu face impresie nimic nu e luat in serios. Cazul Hariton e cu totul altceva Acolo au fost lucraturi de culise. ((Mesteca intr-alt senS). in schimb, riscam enorm suspendarea gazetei si implicarea noastra, a tuturor, in vreun proces de falsificare de monede, sau in cine stie ce frauda vamala. Cu liberalii in genere, dar mai ales cu Sinesti, nu e de glumit (Cu buzele stransE). Si toate acestea pentru ce? Pentru o campanie sortita sa ramana o lovitura in apa

Gelu (patruns de ceea ce spune, cu vorbele incet asezatE): Stiu ca suntem aici in rasparul Balcanilor, pe la periferia Bizantului, unde tot ceea ce se intampla este obiect de gluma daca se intampla vecinului. Dar ceea ce a savarsit Sinesti e ceva atat de nelegiuit, incat se va cutremura chiar aceasta societate in care escrocii sunt acostati cu familiaritate si tandrete.

Penciulescu (se incrunta, caci nu pricepE): Ei, ce putea sa savarseasca? Nu ai putea sa ne spui si noua?

Gelu (incurcaT): Deocamdata, nu

Penciulescu (nedumerit si sceptiC): Nu prea vad ce ar putea fi chiar atat de grav

Gelu: Pot sa-ti spun doar atat, ca pentru fapta lui, in Franta, Sinesti ar fi fost dus la ghilotina in Anglia ar fi fost spanzurat.



Penciulescu (vanturand manA): In Franta In Anglia.

Gelu: Ei bine, si aci la noi va tresari orice constiinta. Vom cresta opinia publica, rasturnand ca fierul plugului.

Penciulescu (cu un zambet acrU): Constiintele de aci? Sa nu mai vorbim de ele Sunt goale si noduroase ca trunchiurile de salcii pe balta. Totul e aci mascarada si impostura

Gelu (care luase o floreta din panoplie si se juca cu ea, arata o masca de scrima): Mascarada? Iata singura masca pe care am pus-o in viata mea. Am putut gresi, dar masca n-am purtat niciodata."

(Camil Petrescu, Jocul ielelor, actul 1,1918). intelegerea textului

a-  Opera lui Camil Petrescu, in ciuda diversitatii ei tematice, manifesta o uimitoare unitate, motiv pentru care primul sau text dramatic (Jocul ielelor din 1916-1918) ramane semnul cel mai concentrat si mai fidel al gandirii scriitorului, modalitatea sa predilecta de a transpune scenic o confruntare de idei. Astfel Gelu Ruscanu devine un alter ego al autorului insusi si prototipul tuturor celorlalte personaje camilpetresciene, care traiesc O drama a absolutului, pentru ca vor sa oblige o abstractiune ideatica sa se converteasca intr-o manifestare reala, care poate imbraca diverse forme: act social (Gelu RuscanU), deziderat istoric (Danton, BalcescU), o iubire definitiva (Andrei Pietraru, Pietro Gralla, Stefan GheorghidiU), idealitate artistica (jurnalistul si poetul George Demetru Ladima din Patul lui ProcusT).

a-  Provenit dintr-o familie de avocati reputati, Gelu Ruscanu se indeparteaza de traditia liberala a inaintasilor si se apropie de miscarea socialista de stanga, ajungand directorul gazetei Dreptatea sociala". Crezand intr-o dreptate implinita in chip absolut, el nu poate tolera numirea in guvernul liberal a ministrului justitiei, Serban Saru-Sinesti, despre care stia de la sotia acestuia (fosta amanta a lui GelU) ca o suprimase pe batrana Manitti, o doamna bogata, care-si lasase mostenire intreaga avere Mariei Sinesti (pentru ca o ingrijise cu mult devotamenT) .

a-  Decizia lui Gelu de a-1 demasca pe ministrul-asasin provoaca controverse chiar in sanul echipei de jurnalisti pe care o conduce; prezentati, in fragmentul dialogic reprodus, disputa ideatica intre directorul ziarului si secretarul de redactie, D. Penciulescu.

Puteti fi de acord cu o afirmatie a lui Penciulescu (rostita inaintea dialogului citaT) ca ministrii unui guvern se impart intre cei strategici (care nu trebuie atacatI) si cei mai putini influenti (care pot fi criticati fara riscurI)?: Eu am fost totdeauna de parere ca o gazeta socialista nu trebuie sa se incurce cu ministrii de Interne sau de Justitie AL.. Ministrul Instructiei, ministrul Domeniilor, al Lucrarilor publice, cat vrei nu e nici un pericol Dar ministrul Justitiei? HmHm"



Particularitati stilistice

a-  Camil Petrescu este maestrul comparatiilor sugestive: analizati-le pe cele identificate de voi in textul dramaturgie selectat si explicati intelesurile lor.




a-  Precizati rolul stilistic al numeroaselor exclamatii, intrebari propriu-zise si intrebari retorice din controversa dialogata; atentie la amplificarea sau, dimpotriva, la diminuarea importantei unor idei sustinute de interlocutori!

a-  Interpretati sensurile figurate ale urmatoarelor metafore imbinate cu personificari verbale: va cutremura chiar aceasta societate", va tresari orice constiinta", vom cresta opinia publica".

a-  Motivati, in context, folosirea unor adjective si adverbe de calificare la gradul superlativ absolut: [ceva] atat de nelegiuit", [ar putea fi] atat de grav", sunt [atat de] goale si noduroase" (constructie in care locutiunea adverbiala de intensitate atat de" este eliptica).

a-  Argumentati concordanta perfecta dintre didascaliile ce insotesc fiecare replica a eroilor din text si intelesurile pe care ei le acorda ideilor sustinute cu fervoare demonstrativa.



Concepte operationale aplicate

a-  Faceti disocierile necesare intre dialog ca modalitate de interactiune verbala intr-o situatie de comunicare, ca forma de interventie succesiva in stil direct, care marcheaza structura compozitionala a speciilor genului dramatic (tragedie, comedie, drama) si permite desfasurarea actiunii, si dialogul artistic inteles ca opera literara (varianta a unei conversatii imaginare, libere si insufletite in locul demonstratiei eseisticE), in cadrul careia doua sau mai multe personaje (reale sau fictivE) expun idei (filosofice, retorice, politice, literare, didacticE) diferite ori chiar contradictorii. In aprecierile voastre, consultati si bogatul aparat informativ oferit in partea finala a lucrarii noastre, la capitolul sintetic dedicat conceptelor operationale."



Limba si comunicare

a-  Explicati revenirea frecventa a deicticilor (cuvinte ale insistenteI) adverbiali aci" si acolo", asezati chiar in antiteza in replicile ambelor personaje: la ce anume credeti ca se refera, in subtext, repetarea obsesiva a adverbului de loc ..aci"?

a-  Dialogul dintre membrii echipei de gazetari ai Dreptatii sociale" se desfasoara alert, firesc si datorita exprimarii familiar-apropiate; stabiliti marcile limbajului colocvial in fragmentul literar ales: expresii uzuale, forme morfologice contrase, interjectii, adresarea la persoana a Ii-a singular, interpelari spontane, limbajul uzual intr-o disputa curenta etc.

a-  Consultand DEX-ul, stabiliti intelesurile urmatoarelor neologisme: implicare", campanie", familiaritate", tandrete", mascarada" si impostura"; precizati cu atentie sensul sinonimic pentru fiecare termen, potrivit in contextul dat de scriitor.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.