Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


  • Aurel Marin













Aurel Marin - biografie - (opera si scrierile)

 

MARIN Aurel, se naste la 25 apr. 1909, Bucuresti - moare in 16 mai 1944, linga Roman.

Poet.

Fiul lui Apostol Marin, timplar, si al Mariei (n. Spiroiu).

Scoala primara si Liceul „Gh. Lazar" din Bucuresti. in acelasi oras, urmeaza, timp de doi ani, Facultatea de Litere si Filosofie, apoi Scoala Militara de ofiteri de infanterie. Sublocotenent, in 1932 e repartizat intr-o unitate de vinatori de munte, la Brasov.

E ranit, ca ofiter activ, in timpul razboiului (1941), iar dupa vindecare e trimis la Scoala Superioara de Razboi, pe care o termina in 1944 si pleaca din nou pe front, ca ofiter de Stat Major. Moare in mai . E inmormintat in cimitirul bisericii din Brasovul Vechi. Debut in Gazeta copiilor (1924). Editorial, debuteaza cu volum de versuri Lumini (1933).

Redactor la revista Frize, alaturi de N. Cantonieru si Aurel Marin Chirnoaga (1934-l935).

Colaboreaza la Gazeta Transilvaniei cu cronici literare, pe care le aduna in volum Comentarii critice (1942).

Alte colab. la Brasovul literar. Tara Birsei, Front literar, Gind romanesc, Lanuri, Pagini literare, Convorbiri literare. Viata Romaneasca, Vremea, Jurnalul literar, Gindirea, Revista Fundatiilor Regale etc. A semnat si cu pseudonimul Marin Negrea si Luciu Marin. Premiul Acad. Romane pentru volum Insemnari despre lume, prieteni si moarte (1940). Versurile lui Aurel Marin (Yodler, 1935; Intrarea in padure, 1936; Versuri, 1937; Poezii, 1938; insemnari de vacanta, 1939; Sonete, 1942 etc.) isi trag miezul din lirica naturista si sentimentala, careia ii adauga insa o infrigurare crispata care e, in fapt, o metonimie a mortii.

Aurel Marin ar fi fost un bun poet daca gustul cam vetust pentru evanescente n-ar fi subtiat pina la vaporozitate pinza freatica a lirismului sau, altfel autentic si de o vibratie elegiaca nu lipsita de fior. Primul volum. Lumini (1933), traieste din voluptatea spectacolului natural, proiectai in imagini incendiare:



„In noaptea despletita voluptuos pe lanuri
Curg flacari viorii dejuna plina.
E o betie de fantastica lumina
in noaptea despletita voluptuos pe lanuri" {Nocturna).


Astfel de peisaje himerice si explozive, in felul viziunilor galactice ale lui Stelaru, sint insa rare, lirismul tumultuos fiind abandonat degraba in favoarea unor rafinamente factice si a unei imagistici difuze. Inconsecvent este poetul si in Yodler (1935). unde alterneaza secventa suava cu expresia rebarbativa, rod al unui ermetism cam nebulos. Sonul personal al poeziei lui Aurel Marin se regaseste de-abia in volumele urmatoare: Intrarea in padure (1936), Versuri (1937), Poezii (1938), insemnari de vacanta (1939), insemnari despre lume, prieteni si moarte (1940) si Viata in munti (1940), unitare mai ales prin estomparea fiorului thanatic in imagini gratioase, memorabile in caligrafia lor involburata. Majoritatea poeziilor sint pasteluri triste, distilari rafinate ale suferintei, in spatele carora se ghiceste o utopie a puritatii. Sfirsitul e figurat in cadrele unei feerii silvestre ori glaciale, rareori strabatute de accente dramatice.

Din pacate, Aurel Marin deturneaza cu prea mare lejeritate tragicul in diafan, facind din melancolie o forma de suferinta ceremonioasa. E mult prea apasata impresia de poezie soptita ce mizeaza excesiv pe discretie si eufemism. Dramatismul, atit cit esul e redus la sugestia unei stingeri luminiscente. De altfel, poetul nu se hraneste din mari tulburari, caci fiecare sugestie a convulsiei e expulzata in imagini de un farmec desuet. Mai productiv este limbajul poetic in Sonete (1942), unde senzualismul, lascivitatea si concupiscenta moderata, anticipate inca din Viata in munti, sint vazule ca forme ale eliberarii, ale transfigurarii prin dezlantuiri paroxistice. Extazul are insa un substrat alegoric, fiind mai degraba o sugestie a sfirsitului:

„Apare-n inspumatele vesminte
Si mii de ochi pindesc orice miscare,
Un singur gest e o cutremurare
Din talpi si pina-n crestetul fierbinte" (Dantuitoare, 3).


Daca poemele sale si-ar fi asumat obsesiile in chip mai hotarit, renuntind la ceremonia galesa, am fi avui in Aurel Marin un elegiac notabil.



OPERA:
Lumini, versuri. Bucuresti, 1933;
Yodler, versuri. Brasov, 1935;
Intrarea in padure, versuri. Cernauti, 1936;
Versuri, Brasov, 1937;
Poezii, Brasov, 1938;
insemnari de vacanta, versuri. Brasov, 1939;
"insemnari despre lume, prieteni si moarte, versuri. Bucuresti, 1940;
Viata in munti. A doua carte de insemnari despre lume, prieteni si moarte, versuri. Brasov, 1940;
Moartea lui Pan, Brasov, 1941;
Manual de poezie. Brasov, 1942;
Sonete, Brasov, 1942;
Comentarii critice. Brasov, 1942.


REFERINTE CRITICE:
P. Constantinescu, in Vremea, nr. 284, 1933;
O. Sulutiu, in Familia, nr. 1, 1936;
O. Papadima, in Gindirea, nr. 4, 1936;
O. Sulutiu, in Familia, nr. 5, 1937;
O. Sulutiu, in Familia, nr. 3-4, 1938;
P. Constantinescu, in Vremea, nr. 527, 1938;
C. Fantaneanu, in Universul literar, nr. 17, 1940;
G. Calinescu, Istoria;
I. Siugariu, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 7, 1942;
M. Chimoaga, in Universul literar, nr. 53, 1944;
D. Micu, „Gindirea" si gindirismul, 1975;
N. Antonescu, Scriitori uitati, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Aurel Marin

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Aurel Marin





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text



loading...