STAVRI Artur, se naste la 10 nov. 1869, Botosani -m. 10 mai 1928, Botosani.
Poet.
Studii la Liceul National si (din 1888) la Facultatea de Drept a Univ. din Iasi.
A facut politica liberala si a fost prefect de judet. Colaborator la numeroase periodice ale epocii, cu orientari variate: Adevarul, Contemporanul, Convorbiri literare, Lumea ilustrata. Noua revista romana, Povestea vorbei. Revista noua. Romania literara, Samanatorul, Vatra, Vieata etc. A semnat cu diferite pseudonimul: Astar, A star, Coresi, A. Coresi, Sfiriac. A facut parte din redactia revista Literatura si stiinta a lui Gherea, raspunzind de partea literara. Scoate impreuna cu I. Gorun Pagini literare (1899). Frecventeaza cercul literar condus de N. Beldiceanu , alaturi de
D. Anghel , Ed. Gruber, A. Gorovei s. a. Voi.: Poesii. 1888-l894, 1894; De demult, poezii, 1897; Pe-acelasi drum, 1900; Clteva clipe, poezii, 1904 si Luminisuri, 1910.
Poet din generatia posteminesciana, format in atmosfera din jurul revistelor socialiste,
Artur Stavri este un liric descriptiv (De ce mi-s dragi) pentru care peisajul este "o stare de spirit". Atras de tablourile vietii rurale, el se situeaza intre seninatatea bucolica, sagalnica, a pastelului lui Alecsandri (Ltnga foc, Pastorala, Dimineata, Zi de vara) si idila rustica, cu elemente de basm si balada folclorica, a lui Cosbuc , in viziunea samanatorista a epocii (Amiaza, Hora, Maiu, Ielele).
O melancolie delicata, nostalgia copilariei, dorul de sat (De dorul altor lumi, De demult, inspre lumina) planeaza asupra cugetarii filosofice, tradusa in alegorie si simbol, imprimind aluziilor sociale, izvorite din sentimente umanitare, o nota discreta, de sfioasa resemnare (Cine-a murit, Ruini,
Melancolie, La tara, In nori de fum). N.lorga , care vazuse in Artur Stavri o certa promisiune, il socoteste un poet al sentimentelor ,.misterioase", al ideilor "penumbrate", inrudit prin finete si sensibilitate cu Tennyson. Pentru Calinescu, lirica sa este "diafana", grigoresciana prin cromatica, iar prin echilibru apropiata de poezia lui
D. Zamfirescu . Muzicalitatea si sensibilitatea lui Artur Stavri nu depasesc insa poezia minora a epocii.
OPERA:
Poesii. 1888-l894, Bucuresti, 1894;
De demult, poezii. Bucuresti, 1897;
Pe-acelasi drum. Bucuresti, 1900;
Citeva clipe, poezii, Bucuresti, 1904;
Luminisuri, Iasi, 1910.
|
REFERINTE CRITICE:
H. Sanielevici, incercari critice, 1903;
D. Anghel si St. O. Iosif, Portrete, 1910;
G. Calinescu, Istoria;
N. Iorga, Pagini de tinerete, I, 1968;
II. Chendi, Pagini de critica, 1969;
/. L. R., III, .
|
