 |
|
Imi amintesc finalul unui roman de Wells: Dupa distrugerea fulgeratoare a pamantenilor de catre martienii posesori ai unei invincibile tehnici, in linistea de dupa victorie invadatorii mor unul cate unul ucisi de microbi, mor nu pentru ca n-ar fi stiut cum sa se apere, ci pentru ca nu stiau impotriva cui. O moarte prin subestimare.
Am gandit intotdeauna aceasta poveste ca pe o fabula. Mi-a fost intotdeauna teama de lucrurile mici. Dar teama nu este a mea, ci a omenirii. Teama de infim este chiar una dintre dimensiunile progresului, pentru ca ea a putut sa apara numai dupa ce a aparut banuiala ca infimul exista. Primitivul se simtea asigurat in caverne, noi dezinfectam inspaimantati clantele usilor. Dar cate notiuni nu a modificat progresul! Eroii antichitatii luptau cu lei, hidre si minotauri, eroii moderni lupta impotriva sobolanilor si nu totdeauna inving
De mult nu mai traim printre animale si arbori, ci printre amenintatoare molecule si celule. Toti purtam monoclu, obositoare lentile de microscop, dar ce altceva am putea face? Nu ne este dat nici noua, nici omenirii, sa redevenim copii, si nici nu stim daca am dori-o cu adevarat. Koch, descoperitorul unui bacil, este un personaj mai reprezentativ lumii noastre decat Columb, descoperitorul unui continent, si ne vom inclina mai adanc celui care ne va descrie virusul cancerului - decat celui care ne va descrie suprafata altei planete.
De altfel, antenele intuitiei populare, nu o data surprinzatoare, au atins de mult acesti pereti interiori, intr-o balada, mustele izvorate din lesul unui balaur sunt mai nocive decat balaurul viu. Vitejia lui Iorgu Iorgovan nu este eliberatoare. Aceasta constiinta naste proverbiala intelepciune. Poporului nu-i e frica de Dumnezeu, ci de sfinti.
Ni-e teama de lucrurile mici si trebuie sa fim constienti de aceasta teama, si trebuie sa ne-o cultivam. Este una dintre armele noastre cele mai puternice. Este emblema evolutiei noastre. Inteligenta poate fi uriasa, prostia este intotdeauna mica. "Marea prostie" nu este decat o metafora: suma prostiilor mici si miliarde. Nu de geniul raului ma tem, ci de micii prosti; nu de marele criminal, ci de insignifiantii viciosi abstracti. Si nu mi-e rusine de aceasta teama, si nu vreau sa renunt la ea. Sa nu uitam: fiarele erau ucise inca din paleolitic, bacilii nu sunt infranti nici acum.
Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care
|
Politica de confidentialitate
|
Scrierile si activitatea publicistica a lui Ana BLANDIANA
Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text
Proza
