Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Alice BOTEZ














Alice BOTEZ - biografie - (opera si scrierile)

 

(prenumele la nastere: Alisa), n. 22 sept./5 oct. 1914, Slatina, jud. Olt-m. 27 oct. 1985.

Prozatoare.

Fiica lui Constantin Botez si a Elenei.

Studii de Logica si Psihologie la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1933-1938).

Debut publicistic in 1937; intre 1940-1941, sustine cronica literara la rev. Vremea. Debut editorial cu romanul Iarna Fimbul (1968); naratiunea urmareste destinele impletite ale catorva familii de foarte veche obarsie (Duca, Vatarzi si Delasena), accentele fiind puse asupra unor tulburatoare repetitii. Roman de factura poetica, Padurea si trei zile (1970) desfasoara o viziune ontologica totalizatoare, aceea a unei "paduri a substantei universale"; sentimentul apartenentei la Marele Tot il are mai cu seama unul dintre eroi, Luca. Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian (1975) este un poem dramatic, ce evoca participarea printului Dimitrie Cantemir la campania caucaziana a tarului Petru I, din sept. 1722. Actiunea se desfasoara simultan pe doua planuri: pe de o parte, intr-un plan exterior si obiectiv, pe de alta parte, intr-un plan al constiintei protagonistului, al "reflexiei in oglinda", al memoriei si al judecatii. Emisfera de dor (1979), roman istoric, isi plaseaza subiectul in anii imediat urmatori campaniilor victorioase ale lui Traian in Dacia; dar adevaratul protagonist trebuie socotit totusi Hadrianus (viitorul imparat), cel care se straduieste sa converteasca istoria in mit, conform unui scenariu al "mesagerului dac" si al "intemeierii". Eclipsa (1979) este mai curand un roman politic, o parabola inspirata in multe privinte de Posedatii lui Dostoievski. Insula alba (1984) reuneste o serie de scurte povestiri, de o factura, in general, impresionista; pentru eroii acestei naratiuni, aparenta realitatii se dovedeste adeseori a fi mai importanta decat insasi realitatea. Premiul Uniunii Scriitorilor (1979).



B. prezinta in proza sa, asemeni lui Janus, o fata dubla; este de observat, astfel, pe de o parte, aspectul foarte sofisticat al acestei literaturi, mai cu seama sub aspectul tehnicilor narative. Scriitoarea arata o foarte vie receptivitate pentru experimentele si cautarile prozei moderne; in Iarna Fimbul (1968), dar si in Padurea si trei zile (1970) isi indreapta atentia asupra structurilor temporale ale naratiunii, pe care le trateaza cu o extrema libertate (in maniera "noului roman" francez), distrugand ordinea cronologica a intamplarilor, amestecand necontenit planurile temporale, printr-o miscare neintrerupta de inainte si inapoi. In Iarna Fimbul, de pilda, cel dintai segment temporal al naratiunii este - din perspectiva cronologica - un segment median (5 oct. 1925 - 8 apr. 1942); urmeaza un alt segment temporal, cu pronuntat caracter retroactiv ("stramosii"). Cel de al treilea are drept limita inferioara un moment cu mult anterior celui din primul segment (7 iul. 1869), dar - la limita sa superioara -acest segment e coextensiv de fapt cu primul (23 sept. 1939). Al patrulea se situeaza in continuarea stricta a primului (19 sept. 1943-30 sept. 1946); ultimul este, cronologic vorbind, posterior celui de dinainte (zilele de 12, 14, 18 oct. 1946). in Padurea si trei zile, BOTEZ isi explica procedeul:"Succesiunea liniara nu poate fi respectata intotdeauna, de vreme ce textura naratiunii nu se desfasoara intr-un timp real, ci intr-un spatiu-timp - imagine sau spatiu-timp - idee. Predominanta imaginii rememorate sau recreate de narator transforma timpul intr-o oglinda, un sistem de oglinzi, constiinta lui si a personajelor identificate functionand ca atare, compunand imagini reflectate". Cu aceeasi mare libertate cu care trateaza structurile temporale ale naratiunii ataca scriitoarea si perspectiva narativa; atat in Iarna Fimbul, cat si in Padurea si trei zile functioneaza, alaturi de o perspectiva neutra, obiectiva, aceea a autorului, o multiplicitate de alte perspective, care se schimba si se inlocuiesc cu mare repeziciune. Aceste focalizari multiple sunt menite sa constituie si sa configureze un plan al "reflectarii", un plan al "oglinzii" - care reprezinta, pentru romanciera, planul estetic prin excelenta. Prozatoarea arata insa, asemeni lui Janus, si o alta fata, puternic contrastanta cu aspectul acesta - atat de modern -, de naratiune de factura experimentala; imaginatia scriitoarei ramane (dupa cum s-a si observat, de altfel) o imaginatie de tip romantic, fascinata inca de efectele specifice unei literaturi de la mijlocul veacului trecut (in special ale melodramei si ale romanului de senzatie). In Iarna Fimbul abunda, astfel, tenebroasele secrete de familie (Vasi-lisa s-ar putea sa fie fructul unui incest, dupa cum Manuel si Tecla sunt - fara s-o stie - frate si sora), ceea ce declanseaza necontenit drame false, ori "recunoasteri" de ultima clipa (Manuel si Tecla, mantuiti abia in final -prin dezvaluirile lui Andronic - de pacatul iminent al incestului).

O atmosfera morbida (nebunia lrinei Duca; moartea dubioasa a Silverinei; moartea la fel de dubioasa a lui Isac), sugestia unui blestem absurd ce apasa asupra urmasilor intaresc nota de melodrama; nu lipsesc nici despartirile sfasietoare, acompaniate de dezlantuirea elementelor naturii (Silverina si Andronic, separati prin interventia nemiloasa a Teofanei, energica mama a fetei) etc. Poncifele literaturii romantice de senzatie se aglomereaza (N. Manolescu a demonstrat-o) in romanul istoric Emisfera de dor (1979); travestiuri (Dorses), substituiri spectaculoase (capul lui Decebal, inlocuit cu cel al tradatorului Bicilis, Bargathes inlocuit cu Dorses), lovituri de teatru (sinuciderea surorii lui Decebal), urmariri, spionaj etc. Din fericire, asemenea scheme narative sunt puternic atenuate prin implementarea si a altor tipare; fiindca, in majoritatea romanelor sale, BOTEZ are tendinta de a structura naratiunea ca pe un scenariu mitologic, cu alte cuvinte de a construi actiunea ca pe o eterna repetitie sau reproducere a unui arhetip. Procedeul este evident in Iarna Fimbul, unde schema arhetipala o reprezinta legatura incestuoasa; dupa cum, in Padurea si trei zile, Luca nu face decat sa repete aidoma legatura dintre Mihail (tatal sau) si Ate. In Emisfera de dor, Hadrianus elaboreaza un scenariu mitologic prin care confera un destin unui popor ce nu cunoscuse decat o istorie. In Eclipsa, orasul invadat de discipolii lui Alle-grinus se simte la randul lui marcat, prins in tipare, prin repetitia - de-a lungul istoriei - a unor imprejurari si a unor fapte. BOTEZ are obsesia formelor neschimbatoare, ceea ce trebuie privit nu numai ca un aspect de ordin tehnic, ci si ca unul de viziune: semnificative, pentru romanciera, sunt fie "tiparele vesnice", formele imuabile ale existentei - fie indivizibila si omogenizanta "substanta universala". Adica supra-individualul. Volumul de povestiri Insula alba (1984) marcheaza recrudescenta, in opera lui B., a unei problematici a "oglinzii". OPERA: Iarna Fimbul, Bucuresti, 1968; Padurea si trei zile. Bucuresti, 1970; Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian, Bucuresti, 1975; Emisfera de dor. Bucuresti, 1979; Eclipsa, Bucuresti, 1979; Insula alba, Bucuresti, 1984.



REFERINTE CRITICE

S. Damian, Intrarea in castel, 1970; V. Ardeleanu, A "uri", a "iubi", 1971; L. Petres-cu. Scriitori romani si straini, 1973; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 33, 1979; Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 39, 1984; A. Sasu - Mariana Var-tic. Romanul romanesc, I; I. Bogdan Lefter, in Romania literara, nr. 24, 1985; Tia Serbanescu, in Romania literara, ni. 51, 1986.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...



Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Alice BOTEZ

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Alice BOTEZ





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text



loading...