Din grupul de inovatori de la Literatorul, putini s-au impus. Pentru Al. Obedenaru (care invoca naiade, nereide, iahturi negre", marmoreane forme d extatic androgin", himerice zboruri mai sus de stele", dar si spleenul moderN) sar" Peladan e un : subtil, eroic, suveran, / cu teorii transcendentale", superb magician", profet divin" :
Lasind multimea in extaz, Ca Wagner, Leonard si Dante".
Nici prin G. Orleanu, Gabriel Donna, nici prin C. Can-tilli si D. Karnabatt nu se ajunge la marea poezie. Al. Petroff (pseudonim pentru Dumitru TheodorescU), intemeietor al revistei Hermes (1903), cu un program straniu, Spre ocultism, de Al. Macedonski e un neoclasic sedus de topazele", amelistele si smaraldele" macedonskiene. Pe chitara incearca sa obtina efecte instrumentaliste" :
Pe-o raza roza-n alte zari
Sa zbor, yprin ceruri stralucite
E grai de raiuri aurite
Acordul dulce din chitari,
Acordul dulce din chitari".
Alt maoedonskian e Mircea Demetriade (frate al actorilor Aristide Demetriade si Aristizza RomanescU), boem convins, cunoscator -aJ lui Verlaine si Rimbaud, din care traduce. Spleenul" si satanismul sint la Demetriade poza goala. La Romanul literar A) lui Caion colaboreaza cu articole de propaganda simbolista. Partizan al noutatii, se conformeaza conceptiei lui Macedonski ?.a poezia sa fie un complex de esente : fantezie, muzica, imagine, coloare" (Poezie si poeti contemporani, in Liga ortodoxa, supliment literar, 1896, nr. 4). Citat ca. o curiozitate, un sonet, Sonuri si culori, e o varianta la Sonetul vocalelor de Rimbaud :
Alb, A; E, gri; I, rosu, un cer de asfintire, Albastru, O, imensul in lacuri oglinditl U, mugetul furtunii si-al climei colt vadit, Alcovul criptei negre, lugubra prohodire"
Versurile instrumentaliste cu care
Ion Theo (Tudor ArghezI) debuta la Liga ortodoxa (1896), elogiat de Macedonski, sint naive. Zori de aur, Aegypt si celelalte abunda in aliteratii si ritmuri complicate, Maiul roz tinde sa fie un mic concert :
Chitara vag tresare in zarea de azur, Ning pe lac Raze lungi Blonde dungi, Pitpalac
Zdrang-zdrang O sarutare si-al frunzelor murmur, Trestii tac Si spre mal Nici un val, Pitpalac.
Chitara insa suna. Plane, pline, plunc Plane plunc plac Pitpalac".
Acesta nu e simbolism. Cazut in formalism, procedeul era ironizat de Caragiale in Moftul roman (inca din 1893), com-punind a la maniere de" sonete olimpiano-simboliste", apocaliptice, simboliste-profetiste", simboliste macabre". La parodia Cameleon-Femeie (sonet colorist"), o nota adauga sarcastic : in 14 versuri, 32 notiuni simboliste, dintre care 9 pur vizuale, iar 25 propriu-zis coloriste si dintre acestea 21 simple si 2 compuse". Parodii de acest tip apar ulterior in Ramuri, Viata romaneasca (G. Topirceanu, sub pseudonimul M. PiscobombA), in Facla si alte reviste. Un ciclu din parodiile lui G. Topirceanu e intitulat ostentativ -. Scoala viitorului.
Talente sigure sint, in scurta lor trecere pe la Literatorul, Iuliu C. Savescu si Stefan Petica, promisiuni curmate de o disparitie rapida. La cel dintii, imagini sumbre (nori negri", visuri negre", intuneric de mormint", cadaverica lumina", orgii", cintec de mort" si ruine") au drept revers : un dramatic dor de fericire, / De o noapte de iubire, / Luna, pace si mister !
" (Ah, rai-e doR). Prabusindu-se sub apasarea existentei tragice, poetul care debutase cintind viata", evadeaza intr-un iluzoriu Excelsio, torturat de idealul de frumos :
Va fi a noastra fuga un dor de vesnicie, Un vis de fericire, atita de nespus, Ca va cadea din stele o dulce armonie, Si-al cerului parinte, invins de duiosie, Ne va striga din raze : Mai sus, mai sus, mai sus !
"
Simbolist consecvent, cu ample lecturi straine, e Stefan Petica, pastrind, in ciuda admiratiei pentru Macedonski, o mandra independenta in tot ce teoretizeaza. Sustragindu-se de La normele!
prozodiei clasice", la simbolisti, scrie el tehnica poetica se caracterizeaza prin izolarea senzatiilor si redarea lor printr-un echivalent de imagine" (Noul curent literar, in Literatorul, 1899, nr. 1). Nu reforma prozodiei e insa totul. Meritul simbolismului tine de subtilitatea nuantelor, de sugestie. Cu idei estetice imprumutate de la Shelley si Edgar Poe, Baudelaire a inriurit enorm asupra marii treimi" : Laforgue, Verlaine, Rimbaud. Deosebirea dintre clasicism si simbolism, care nu e decit o nuanta din marea scoala esteta moderna, sta tocmai in faptul ca simbolismul introduce idei multe si noi, cugetari semete si revolutionare, si in privinta aceasta e superior ca fond clasicismului si romantismului. Ibsen, Hauptmann, Oscar Wilde, Maeterlinck se deosebesc tocmai prin aceasta adincime si imbelsugare a ideilor de inaintasii lor" (Critica noastra literara, in Romania juna, 1900, 10 febr.). Poezia noua se bazeaza pe ideea de ritm larg", de factura wagneriana, ritm interior (tehnica interna"), nu ritm de suprafata, clasificabil in anumite categorii. Poetul Fecioarei in alb se declara de acord cu Arno Holz : Ritmul nu trebuie sa traiasca numai prin cuvintele ce le exprima, ci sa-si aiba existenta sa proprie" (Transformarea liricei, in Romania juna, 25 iuniE).
Prin caracterul flou", spiritualizat, Stefan Petica tinde spre exemple prerafaelite. insa el nu e plastic, ci muzical, obsedat de mister, prin. aceasta un modern, un simbolist. Prin imersiunea in vis, confesiunea lirica din Fecioara in alb si Cind viorile tacura (intrerupta ulterior de accese de demonism : Serenade demonicE) devine mistica infiorare", zdrobitoare nostalgie", val chimeric pe doruri chinuite", delir si anxietate. in esenta, misterul" la care se refera Mallarme in raspunsul la ancheta lui Jules Huret, e dezideratul liric al lui Petica. Parnasienii, preciza Mallarme, iau lucrul in intregime si-1 arata A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din savoarea poemului, care e facuta din fericirea de a ghici incetul cu incetul. A-l sugera, iata visul ; sa-1 evoci incetul cu incetul pentru a crea o stare sufleteasca Perfecta utilizare a acestui mister constituie simbolul". Exista, totusi, la acest poet al reveriilor imaculate pagini de revolta si sarcasm cu o pronuntata tenta antiburgheza.
A§ Latura depresiva si nevroza (de tipul Baudelaire, E. Poe, RollinaT) suscita, de la primele manifestari, reactii antisim-boliste. Criticii socialisti ataca in serie. C. Dobrogeanu-Gherea da tonul in articole de sinteza : Deceptionismul in literatura romana (1889), Cauza pesimismului in literatura si viata (1890) si altele. Se afirma de catre psihiatri ca pesimismul ar fi un fenomen de nevroza. Nu cauze psihice, individuale, riposteaza Gherea, ci criza societatii burgheze a determinat idealismu-rile, simbolismurile si fanteziile romantice". Curentul decadent, nu e altceva decit romantismul reinviat in partea lui cea mai exagerata, cea mai contestabila " (O problema literara, in Lumea noua, 1895, nr. 6). Cum Traian Demetrescu, militant socialist, colaborator la Munca si Lumea noua, cultivase, ca poet la Literatorul, culorile sumbre, admonestarea vine de la Raicu Ionescu-Rion. Sugestiile macabre, imaginile obsesive (corbii poetului Tradem", invocati de G. BacoviA) senzitivele , cu declaratii de indxingere sint neavenite intr-un moment in care societatea noastra trece printr-o criza morala foarte grea". Realismul e propus ca norma. Tradem sa se ocupe mai putin de nostalgiile lui vagi, nouroase, de senzitivele lui adeseori exagerate", in schimb sa mediteze mai mult la nostalgiile mai putin eterice, mai putin poetice, mai brutale dar mai dureroase, ale celor din jurul sau". Decadentismul roman are exact caracterele" celui francez, exaltind eul artistilor" si frumosul in sine", in consecinta toata simpatia de oameni" a disparut la poetii care urmeaza pe Teophile Gautier, Baudelaire sau Catulle Mendes {Evenimentul literar, 1894, nr. 3 si 19).
