Alexandre Dumas - Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut și ca (Alexandre Dumas père) Alexandre Dumas tatal (n. 24 iulie 1802, Villers-Cotterêts (Aisne) - d. 5 decembrie 1870, Puys (Seine-Maritime) a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume
Bunicul sau, marchizul Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, a servit guvernul Franței ca Général commissaire de Artilerie in colonia Saint-Domingue (astazi Haiti), unde s-a casatorit cu Marie-Césette Dumas, o sclava de culoare.
In 1762, aceasta l-a nascut pe tatal sau, Thomas-Alexandre, și a decedat la scurt timp dupa naștere.
La intoarcerea marchizului și a fiului sau in Normandia, sclavia inca exista, iar baiatul a avut de suferit datorita faptului ca era pe jumatate negru.
In 1786, Thomas-Alexandre s-a inrolat in armata Franceza, folosind numele de familie al mamei sale ca sa protejeze reputația aristocratica a familiei. In urma revoluției franceze, marchizul și-a pierdut proprietațile, dar Thomas-Alexandre Dumas a avut o cariera distinsa in armata revoluționara, ajungand la gradul de General inaintea implinirii varstei de 31 ani.
Thomas-Alexandre s-a casatorit cu Marie-Louise Elisabeth Labouret, iar in iulie 1802, in Villers-Cotterêts, Aisne, langa Paris, s-a nascut fiul lor, Alexandre Dumas.
Tatal sau, Thomas Alexandre Davy de La Pailleterie, general al Revoluției franceze a murit in 1806, cand fiul sau avea trei ani și jumatate.
Alexandre Dumas a fost crescut de mama sa și a primit o educație mai degraba mediocra, insa acest fapt nu i-a afectat afinitatea pentru carți, pe care le citea ori de cate ori avea ocazia.
Povestirile mamei sale despre faptele de vitejie ale tatalui sau din anii de glorie a lui Napoleon i-au starnit imaginația pentru aventuri și eroi.
Deși saraca, familia tanarului de douazeci și doi de ani Alexandre Dumas, a pastrat atat reputația distinsa a tatalui sau cat și legaturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos dupa restaurarea monarhiei.
In 1823, se muta la Paris, unde, datorita caligrafiei sale, intra in slujba Ducelui d'Orléans.
Dupa studii neglijate, a lucrat ca funcționar in biroul unui notar și a debutat redactand piese de teatru impreuna cu prietenul sau, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime incercari literare au fost eșecuri.
Continua sa scrie teatru și cunoaște, in fine, succesul in 1829, grație reprezentației cu Henric al III-lea și curtea sa, la Comedia franceza. Succesul continua pe toata durata carierei sale literare, in genurile sale predilecte: dramatic și romanul istoric.
A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor "negri", mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnand mari opere, cum ar fi Cei trei muschetari sau Contele de Monte-Cristo in 1844.
Corpul sau a fost mutat in Panteonul din Paris in 2002, nerespectandu-se ultima sa dorința de "a reintra in noaptea viitorului in același loc in care am in viața trecutului", "in acest fermecator cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degraba aerul unui țarc de flori, unde sa lași copiii sa se joace, decat al unui camp funebru unde sa calci cadavre" (1870).[necesita citare]
Fiul sau, numit tot Alexandre Dumas, a fost și el scriitor, autor al cunoscutului roman Dama cu camelii.
