Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


  • Alex STEFANESCU



    Alex STEFANESCU - poza (imagine) portret












Alex STEFANESCU - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 6 nov. 1947, Lugoj.

Critic literar si eseist.

Fiul lui Alexandru Stefanescu, functionar la finante, si al Floricai, prof. de lucru manual.

Scoala primara si liceul in Suceava (1954-1965).

A absolvit Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1970). Intre 1971 si 1989, a lucrat succesiv in redactiile urmatoarelor publicatii: Tomis (Constanta), Scanteia tineretului (Suplimentul literar-artistic), Romania libera, Magazin. Din 1990 lucreaza la Romania literara, fiind redac-tor-sef din 1999. Simultan, director al rev. Zig-zag (1991-1994) si redactor-sef al rev. Flacara (1996). in 1994, a infiintat o editura particulara, Masina de scris. Debuteaza editorial cu voi. Preludii (1977), urmat de Jurnal critic (1980), intre da si nu (1982), Dialog in biblioteca (1984), Introducere in opera lui Nichita Stanes-cu (1986), Prim-plan (1987). Dupa revolutie, devine activ in publicistica social-politica si publica voi. Gheata din calorifere si gheata din whisky (1996). Premiul Uniunii Scriitorilor (1996).

S. apartine pleiadei de critici literari care se afirma in anii 70, cand pe nivelul de profunzime al spatiului literar, batalia pentru autonomia esteticului era definitiv castigata. Ideologia lor literara, in esenta anti-marxista si complet eliberata de canoanele proletcultismului, se fundamenteaza, pe de o parte, pe modernismul autohton, iar pe de alta se reataseaza metodologiilor criticii occidentale contemporane, cu preponderenta ale noii critici franceze. Multi dintre ei se consacra aproape in exclusivitate comentariilor asupra literaturii romane, practicand formele unei critici analitice si explicative, precum cronica, articolul si studiul. STEFANESCU face parte din aceasta categorie. Publica prima carte, Preludii, abia in 1977, dar de cativa ani era o prezenta foarte activa in mai multe publicatii. Oricum, volumul de debut nu are nimic din ezitarile ori stangaciile unui incepator, nici stilistic, nici in judecatile de valoare. El cuprinde profiluri critice concentrate, un fel de "figurine" lovinesciene, ale unor scriitori din toate genurile literare. Comentariul este, de regula, reductiv, axat pe intuirea, mai intotdeauna surprinzatoare, a unei dominante, a unei "obsesii" revelatoare. Judecand dupa evolutia sa ulterioara, autorul se dezvaluie aici aproape integral. Practica o "critica aplicata", explicativa, ceea ce inseamna aderenta stransa la text, respectiv refuzul oricarui impresionism "creator". Avem de-a face, in fond, cu o critica "realista" si imanenta, a carei calitate esentiala consta in revelarea "concretelor" estetice ale operei. Pe acest nivel, precum si prin perspicacitatea extragerii citatului iradiant dintr-o opera, STEFANESCU este, de fapt, un calinescian. Mai mult: descendenta poate fi probata si printr-o anume adversitate fata de orice soi de prejudecati, in general, si fata de opiniile critice curente sau de o ierarhie consacrata a valorilor. Inconformismul este constitutia temperamentului si demersului critic al autorului. Probe elocvente in acest sens se gasesc indeosebi in volumul Prim-plan (1987), o culegere de studii solide, concepute ca niste capitole dintr-o proiectata Istorie a literaturii romane contemporane. Sunt inclusi scriitori din diverse generatii, de la Tudor Arghezi, George Bacovia, Lucian Blaga, Geo Bogza, pana la Marin Preda, Geo Dumitrescu, Stefan Aug. Doinas, Fanus Neagu, D. R. Popescu, Ioan Alexandru sau la Adrian Popescu si Mircea Dinescu. E o carte exemplara prin subtilitatea analitica si prin modul transant al judecatilor de valoare; judecati deloc con-juncturale, intransigente si situate sub autoritatea criteriului estetic. Cateva au perturbat chiar o scara de valori devenita cumva oficiala. Astfel, daca Alexandru Ivasiuc, Stefan Aug. Doinas, Virgil Teodorescu sunt aproape minimalizati, criticul ii reabiliteaza cu argumente credibile pe unii periferici, precum V. Em. Galan ori Ion Baiesu. Apoi, declarand Galeria cu vita salbatica cel mai bun roman al "obsedantului deceniu", invalideaza, indirect, enorma productie romanesca, adeseori indigesta, pe aceasta tema. De altminteri, STEFANESCU nu descrie operele exclusiv ca singuratati. El incearca si reuseste sa deduca din comentariu, "din realitatea acestor opere, spiritul literaturii actuale", sa-i aproximeze sau sa-i defineasca, adica, tendintele, metamorfozele, topos-urile esentiale, diversele simptome etc. intr-o asemenea perspectiva trebuie citite, mai ales, volumele Dialog in biblioteca (1984), Jurnal de critic (1980), si intre da si nu (J982), in care, pe Janga abundenta de comentarii asupra tuturor cartilor citite, exista referiri explicite la fenomenul literar autohton, dupa cum in sectiunea Dialog in biblioteca, din cartea cu titlul omonim, intalnim cateva "lectii" ingenioase de estetica practica si de simptomatologie literara. Autorul adopta forma dialogala a discursului (intre un eu inocent-iscoditor si unul doct, profesoral), dand dinamism si o concretete plina de substanta problemelor convocate; stilul aluziv, natura artei, relatia artist-public, talentul, valoarea, mecanismul psihologic al creatiei, succesul etc. Este vorba, de fapt, despre un mic "tratat" de educatie estetica, alert, eficient si care, in mod expres, se adreseaza unui public concret. STEFANESCU este singurul critic roman contemporan care, metodic, confera criticii caracteristicile unui "act de persuasiune". El face uz de o veritabila strategie de seducere a cititorului; limbajul este dezabstractizat, fara a-si pierde insa competenta si precizia conceptuala; expresia critica, mereu dezinvolta si de multe ori memorabila, are o anumita materialitate frageda, fiind astfel usor de receptat; placerea lecturii si a scrisului, aproape palpabila, devine contaminanta si imbie la reverii hedoniste; in sfarsit, discursul e impanat de comparatii sugestive si cu atat mai socante cu cat nu se produc in spatiul livrescului, ci al experientei comune, continand si o infuzie de umor gratios care intretine comuniunea afectiva cu cititorul. Cartea de referinta a autorului ramane, totusi, Introducerea in opera lui Nichita Stanescu (1986). Teza studiului e radicala: Nichita Stanescu reprezinta "un prototip al modernitatii", datorita statutului sau "de inaugurator castigat intr-un context al saturatiei". Poetul a modificat fundamental criteriile de pana la el ale poetului, fiind un intemeietor, uneori ingenuu, cu "o sensibilitate de primitiv" si care se raporteaza la traditie, fie parodic, fie prin fervoare integratoare, avand insa constiinta eliberatoare a rupturii si nu complexul distantarii. Acest univers liric inaugural si insolit functioneaza pe principiul imprevizibilitatii. Este un "organism" complex care, printr-o analiza spectrografica, poate fi descompus, precum lumina, in urmatoarele componente: realista, sentimentala, parodica, abstracta, epica, "poezeasca" (poetul inventeaza o "limba" proprie, cu o gramatica adecvata) si vizionara. Imposibil de rezumat, studiul "explica" poezia lui Nichita Stanescu cu o uimitoare plasticitate, facand-o accesibila si celui mai recalcitrant cititor de lirica moderna. Dupa 1990, STEFANESCU se dedica o vreme publicisticii politice si de moravuri. E un militant al ideilor liberale, dar de pe pozitii partizane. Gheata din calorifere si gheata din whisky (1996) este "jurnalul politic" nu al unui martor impartial, ci, mai degraba, al unui prozelit.



OPERA

Preludii, Bucuresti, 1977; Jurnalul critic, Bucuresti, 1980; Intre da si nu, Bucuresti, 1982; Dialog in biblioteca, 1984, Introducere in opera lui Nichita Stanescu, Bucuresti, 1986; Prim-plan, Bucuresti, 1987; Gheata din calorifere si gheata din whisky, articole politice, Iasi, 1996. Traduceri: Andre" Frossard, Dumnezeu exista, eu L-am intalnit, Bucuresti, 1993.

REFERINTE CRITICE

N. Manolescu, in Romania literara, 28 iul. 1977; Al. Piru, in Luceafarul, 17 sept. 1977; Al. Dobrescu, in Convorbiri literare, febr. 1981; M. Zaciu, in Steaua, nr. 2, 1981; Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 9, 1983; I. Simut, in Steaua, nr. 3, 1985; P. Poanta, Scriitori contemporani, 1994; Gh. Grigurcu, in Romania literara, nr. 29, 1980;

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Alex STEFANESCU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Alex STEFANESCU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000


Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000



loading...