Adina Keneres

KENERES ADINA.

Pseudonimul literar al Adrianei Romosanu.



Prozatoare.

De asemenea, eseista, critic de arta, editoare.



S-a nascut la 13 august 1957 in Bucuresti.



Este fiica lui Ion Keneres Macsimilian, economist de scoala germana, provenit dintr-o familie de tarani ardeleni, si a Elisabetei Keneres (n. Pop), functionara, provenita dintr-o familie de preoti si functionari (ambele familii, instarite inainte de razboi, cu averile rechizitionate si nationalizate dupa instaurarea comunismului, primind statutul de "dusmani ai poporului" si suferind domicilii fortate in Baragan, interdictii de munca etc).



Dupa studiile liceale terminate in 1976 la Liceul "I.L. Caragiale" din Bucuresti, a absolvit in 1980 Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti, sectia Limba si literatura romana - Limba si literatura hindi.



Debuteaza publicistic 1981 in revista "Vatra" din Targu-Mures. cu proza. Debutul editorial are loc in 1983 cu romanul ingereasa cu palarie verde. publicat la Editura "Albatros" din Bucuresti. Pina in . cind se stabileste in Franta, este prezenta cu proza scurta, fragmente de roman, traduceri, articole de opinie si articole de critica de arta in revistele; "Vatra". "Viata studenteasca", "Amfiteatru", "Convorbiri literare" s.a.. si cu traduceri si texte originale, cronici plastice, portrete de artisti etc. in revistele "Arta", "Secolul 20" precum si in numeroase cataloage de expozitie.



Dupa romanul de debut, publica volumul de nuvele Rochia de crin (Ed. Albatros, 1985).



A alcatuit si tradus (in colaborare cu Ioana Rotaru) culegerea de nuvele indiene A mai trecut o zi (Ed. Univers, 1985).



Este prezenta in antologia Generatia '80 in proza scurta, alcatuita de Gheorghe Craciun si ViorefMarineasa (Ed. Paralela . 1998).



Este detinatoarea premiului de debut pentru roman acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania (1983).



In perioada 1976-l980 a fost nominalizata pentru patru burse de specializare in strainatate, fiindu-i insa interzis sa plece din tara. Din 1987 s-a stabilit in Franta, unde a obtinut DEA in "Semiologie du texte et de l'image" si unde a inceput sa-si pregateasca doctoratul. Din 1997 a revenit in tara. stabilindu-se

la Bucuresti.



A lucrat la Editura Humanitas, iar in prezent este editoare, directoare a Editurii Compania din Bucuresti.



Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a Societatii Autorilor si Artistilor din Franta.



Asupra cartilor autoarei au formulat opinii critice: Gheorghe Craciun ("Astra". 1982); Norman Manea - Tineretea artistului si portretul generatiei sale (in volum Pe contur, Ed. Cartea Romaneasca, 1984); Mircea Iorgulescu (in volum Prezent, Ed. Cartea Romaneasca, 1985); loan Holban (in volum Profiluri epice contemporane, Ed. Cartea Romaneasca, 1987); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Marian Papahagi (in Dictionarul scriitorilor romani, D- L, EFCR, 1998); Val Condurache, Mircea Mihaies, Nicolae Manolescu. Radu Calin Cristea, Alexandru George, Alex. Stefanescu s.a.

Referinte critice: "Un roman «realist» de imediata actualitate despre Romania acestor ani [Ingereasa cu palarie verde], scris parca dintr-o rasuflare, cu inteligenta agresivitate sarcastica, a impus prompt atentiei un nume de referinta pentru proza noastra tinara: Adina Keneres. O carte despre realitatea sociala si conjunctura spirituala a prezentului, somate sa-si developeze premisele, in contact cu stimulatoarea interogatie drastica a aspiratiilor juvenile; o revelatie de asemeni, asupra viziunii, asupra motivatiilor, exigentelor, impulsului si perspectivelor tinerei intelectualitati de astazi, aflata la momentul afirmarii personalitatii si a proiectelor creatoare. () Tocmai in confruntarea, extrem de dificila pentru un scriitor (nu numai tinar) cu temele majore (fie si numai cu «dezbaterea» acestora, incitanta, mereu taioasa, personala, interesanta). Adina Keneres da, de la inceput, masura inzestrarii. Energica se arata capacitatea de a evita constant apatia locului comun, de a resuscita si a substantializa epic ideile." (Norman Manea. in voi. Pe contur. Ed. Cartea Romaneasca, 1984) "Ca si in scinteietorul sau roman de debut (Ingereasa cu palarie verde. 1983), autoarea nu dispretuieste [in Rochia de crin|. ca perimat ori insuficient, epicul, placerea de a povesti fiind una dintre componentele cele mai vizibile ale puternicului si originalului sau talent; dar, aglomerate precipitat sau desirate lent, cu o voluptuoasa incetineala, faptele si situatiile configurate cu o siguranta de narator traditional ce nu se indoieste de nimic sint concomitent supuse unui rapid si sulfuric tratament reflexiv, in acelasi timp fiind, cu discretie insa, nimbate de unda unui straniu lirism, vag melancolic si visator. Acest cumul de atitudini da nota cea mai pregnanta a scrisului Adinei Keneres." (Mircea Iorgulescu, in voi. Prezent, Ed. Cartea Romaneasca, 1985) w "Adina Keneres cultiva ceea ce s-a numit un nefiresc ui Rialului. element care tine, in egala masura, de substanta, dar si de tehnica .'.r;.1tiva ale romanului; volumul sau poate fi citit, ca de altfel multe carti de proza ale tinerilor, urmarind jocul dintre ceea ce apartine cotidianului, firescului, linearitatii, «normei» existentiale si ceea ce este nefiresc, «exceptional»: mereu atenti, mereu pregatiti pentru acest joc, «cititi» si cu replica, personajele Adinei Keneres sint oameni care traiesc la limita acestei zone de confruntare unde «regula» si «exceptia» sa se pot usor confunda. Altfel spus, distinctia «clasica» dintre bun si rau. dintre personajul «pozitiv» si cel «negativ» este substituita de o alta impartire, mai aproape de adevarul existentei, mai bogata in semnificatii, oricum cu mai multe disponibilitati «artistice», aceea dintre omul firesc si cel nefiresc" (loan Holban, in voi. Profiluri epice contemporane. Ed. Cartea Romaneasca. 1987) "De la romanele cu adolescenti ale lui B. Jordan, T.C. Stan ori Pericle Martinescu din perioada interbelica, proza noastra n-a mai dat nimic notabil in aceasta directie pina la romanul Adinei Keneres [Ingereasa cu palarie verde]. Insa prozatoarea face un pas inainte fata de predecesorii ei, mutind interesul de la epicul aventurii (contaminat de facilitati flagrante) la comportamentism. In gesturile, limbajul si manifestarile protagonistilor, noi ghicim o psihologie si o mentalitate care dau seama si despre un cod cultural: pastisa, aluzia, intertextualitatea fac parte din felul lor de a vorbi, fiind. in fapt, si semnele unui spirit postmodern. insa chiar relatarea prozatoarei e un astfel de mixium compositum, caci, trecind de la o perspectiva narativa la alta, ea pune pe tapet o nesfirsita stiinta a povestirii. Jovialitatea si truculenta comentariului sint de un farmec indicibil, cum insasi atmosfera cartii e, in cea mai mare parte" (Radu G. Teposu, in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua. Ed. Eminescu. 1993)

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.