Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






 

Critici literari romani

 

C
Constantin Ciopraga
Ovid S. Crohmalniceanu


D
Constantin Dobrogeanu-Gherea
Zoe Dumitrescu-Busulenga


F
Florin Manolescu


G
George Calinescu


I
Mircea Iorgulescu


M
Nicolae Manolescu
Dumitru Micu
Florin Mihailescu


P
Paul Cornea
Alexandru Piru
Pompiliu Constantinescu
Dimitrie Pacurariu


S
Vladimir Streinu


V
Tudor Vianu
Ion Vlad

Z
Mircea Zaciu

Titu Maiorescu


Critica literara nationala si internationala

Marii critici literari interantionali si nationali


Aceasta categorie cuprinde articole despre criticii literari români si interantionali - critica italiana, americana, spaionla, rusa, engleza, franceza, germana.

 

Adam Muller

Dintre criticii romantismului german tinar, Adam Muller (1779 1829) este cel care se apropie de fratii Schlegel si de metafizica speculativa a lui Schelling si Novalis. in afara de meritul de a fi ada

Aleksandr Veselovski (1838-1906)

Acesti doi cercetatori, care au adus o contributie insemnata la dezvoltarea teoriei literare, au ajuns sa fie apreciati abia in secolul al XX-lea. Aleksandr Potebnea a fost mai mult lingvist decit teo

Algernon Swinburne (1837 -1909)

intre scriitorii si criticii englezi ai epocii, Swinburne este singurul care propune in mod expres o doctrina a artei pentru arta". Pasajul capital din cartea sa William Blake (1868) suna astfel: Arta

Anatole France (1844-1924)

Anatole France a pledat pentru un subiectivism complet cu cea mai mare forta si gratie epigramatica. in prefata la primul volum din La Vie litteraire (1888) el a formulat aceasta pozitie intr-un mod c

Arnim si Kleist

in calitatea lui de coeditor al culegerii Des Knaben Wunder-honi (1803 1808), Achim von Arnim (1781 1831) face parte dintre cei care au initiat voga poeziei populare. in eseul sau suplimentar Von Volk

Arnold Ruge (1802-1880)

Contradictiile dintre discipolii si adeptii lui Hegel au inceput sa se manifeste inca pe cind maestrul era in viata. Dar sciziunea propriu-zisa, impartirea hegelienilor in aripa de dreapta si cea de s

Arthur Schopenhauer (1788 1860)

Arthur Schopenhauer (1788 1860) si-a publicat sistemul filozofic in 1819, sub titlul Die Welt als Willc und Vorstellung, clar cartea a fost foarte putin recenzata si a ramas aproape necitita pina in p

August Wilhelm Schlegel - natura poeziei si criticii

S-ar putea considera ca, in general, August Wilhelm Schlegel n-a facut, in opera lui, decit sa aplice si sa expuna ideile fratelui sau mai mic. N-ar fi greu sa se intocmeasca o lunga lista de pasaje p

Charles Augustin Sainte-Beuve (1804 1869) - critic din suprematiei criticii franceze

El a devenit Criticul, maestrul, nu numai in Franta, ci pe tot cuprinsul Europei si al celor doua Americi. Uriasa lui opera include aproximativ saizeci de volume de critica in sensul larg al cuvintulu

Charles Baudelaire (1821-1867)

Desigur, nu poate fi vorba de a aplica lui Charles Baudelaire eticheta de poet simbolist. Din punct de vedere cronologic, el precede miscarea cu atit de multi ani (incepe sa scrie critica de arta in 1

Critica americana

in ultimele decenii, studiind cu minutiozitate istoria veche a criticii americane, cercetatorii din Statele Unite au demonstrat ca pina si perioada coloniala a produs un anumit volum de critica litera

Critica americana Walt Whitman (1819 -1892)

Imaginea despre critica americana in anii treizeci si patruzeci ai secolului trecut (volumul 3 al prezentei IstoriI) avea drept coordonata centrala contrastul dintre Poc si Emerson. Dupa jumatatea vea

Critica engleza

in Anglia, perioada 1830 1850 poate fi privita ca o perioada de tranzitie. Este drept ca, dupa cum s-a observat, acest lucru se poate spune despre orice perioada. Dar nu e mai putin adevarat ca acesto

Critica engleza: istorici si teoreticieni

N-ar fi exagerat sa afirmam ca, in jurul anului 1850, critica engleza atinge nadirul istoriei ei: marii romantici, Coleridge, Haz-litt si Lamb se stinsera in al patrulea deceniu al secolului; Carlyle,

Critica franceza pina la 1850

in Franta, neoclasicismul rigid a apus incet, iar romantismul emotional care i-a luat locul n-a prea avut ce sa-i ofere criticii in afara de ideea apelului la sensibilitate si a eliberarii de sub tira

Critica franceza: realista, naturalista, impresionista

Principalele devize literare din cea de a doua jumatate a secolului al XlX-lea, realismul si naturalismul, si-au avut originea in Franta. De aici s-au raspindit in toate celelalte tari si, deghizate s

Critica germana

in Vest, literatura germana din cea de a doua jumatate a secolului al XlX-lea este, pina la aparitia lui Nietzsche, o tena incognita. Chiar poeti si romancieri de valoare precum Gottfricd Kcller, C.F.

Critica germana De la Grillparzer la Borne

Moartea lui jean Paul (1825), Friedrich Schlcgel (1829), Hegel (1831) si, in special, Goethe (1832) a marcat sfirsitul unei epoci stralucite din cultura germana. Contemporanii au simtit acut ruptura c

Critica italiana

Italia a jucat un rol important in istoria criticii, si anume, in timpul Renasterii, la inceputul secolului al XVIII-lea si apoi, din nou, in secolul alXIX-lea (De SanctiS) si la inceputul secolului a

Critica italiana de la Scalvini la Tenca

in perioada 1830 1850 orientarea spre o critica politica a literaturii, atit de izbitoare si in Franta, Germania si Rusia, a atins poate gradul cel mai inalt in Italia. Aici, cel putin in teorie, lit

Critica italiana dupa De Sanctis

in mod curios, la vremea publicarii ei, marea Istorie a literaturii italiene a lui De Sanctis n-a beneficiat de nici o recenzie, si, curind dupa aceea, autorul ei a fost brusc cufundat in uitare sau i

Critica literara a lui William Wordsworth (1770 1850)

Critica literara a lui William Wordsworth (1770 1850) este de obicei considerata manifestul curentului romantic englez, semnalul care a marcat sfirsitul epocii neoclasice. Accentul se pune in intregim

Critica literara de la Jeffrey la Shelley

Spre deosebire de ceea ce se petrecea pe continent, in Anglia nu exista o miscare romantica", daca prin aceasta intelegem existenta unui program literar constient si daca consideram ca folosirea terme

Critica rusa

Critica rusa prezinta un interes deosebit pentru cel care studiaza critica literara, nu numai pentru ca arunca o puternica lumina asupra marii literaturi ruse a secolului al XlX-lea, ci si pentru ca a

Critici francezi minori Jules Barbey d Aurevilly (1808-1889)

Ar fi o exagerare sa afirmam ca ambitia stiintifica a unor Taine, Brunetiere si Lanson a fost, la vremea lor, dominanta epocii. Activitatea critica in Franta (sau, mai curind, la PariS) era atit de di

Critici literari francezi

in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cele mai importante figuri ale criticii si teoriei literare franceze au fost, fara indoiala, Voltaire si Diderot. Cel de al treilea mare scriitor, Jean-Jac

Criticii englezi si scotieni minori

in critica literara engleza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, figura lui Samuel Johnson ocupa, impunatoare, locul principal. Dar in jurul lui Johnson s-a desfasurat o activitate intensa, c

Criticii italieni

De obicei se considera ca in Italia curentul romantic a inceput odata cu polemica slirnita de un articol din 1816 al Doamnei de Stael, care ii indemna pe italieni sa traduca opera lui Shake-speare si

Criticii rusi conservatori - Apollon Grigoriev (1822-1864)

Ar fi nedrept sa ne concentram asupra criticilor rusi radicali, neglijind seria paralela de critici conservatori. Desi astazi sint dati uitarii, scrierile lor nemaifiind reeditate, cred ca merita aten

Criticii rusi radicali - Nikolai Cernisevski (1828-1889)

Dupa moartea lui Belinski (1848), in critica rusa a existat un vid de citiva ani. Dar la mijlocul deceniului al saselea un discipol devotat al lui Belinski, Nikolai Cernisevski, a inceput sa publice a

Danezul singuratic: Georg Brandes

Cind, in iunie 1914, George Brandes (1842 1927) se afla la New York pentru a tine o conferinta despre Shakespeare, autoritatile politienesti au fost nevoite sa intervina spre a imprastia o multime de

Denis Diderot (1713-1784) critic literar

iata un subiect in fata caruia ne oprim derutati. Motivele pentru care prezentarea coerenta a conceptiilor lui Diderot despre literatura si poezie este atit de dificila ni se par destul de evidente. S

Dilemele unei istorii a criticii literare

Pe masura ce o opera monumentala de sinteza se extinde tot mai mult in dimensiuni, insumind in acelasi timp epoci din ce in ce mai numeroase si mai complexe, autorul ei ne lasa sa intelegem ca este in

Dmitri Pisarev (1840-1868)

Dmitri Pisarev s-a afirmat in critica literara ca rival al lui Dobroliubov, ale carui vederi si interpretari le-a contrazis si respins. Dar aceasta rivalitate nu trebuie sa ascunda faptul ca Pisarev a

Doamna de Stael si Cliateaubriand

in Franta neoclasicimul a dainuit mai mult decit in oricare alta tara importanta, si nu numai ca bun-gust" clar definit, ci si ca sistem de reguli si precepte. Revolutia franceza, in ciuda faptului ca

Edgar Allan Poe (1809-1849)

S-ar putea arata cu usurinta ca Edgar Allan Poe a fost un cronicar literar care a reflectat gustul epocii sale si care a folosit metodele si diferitele stiluri ale revistelor britanice contemporane si

Edmond Scherer (1815-1889)

Edmond Scherer ofera exemplul unui contrast de la sine graitor, in anii primei sale tinereti a fost teolog protestant, pentru ca apoi, pierzindu-si credinta, sa devina, la virsta de 46 de ani cr

Emile Hennequin (1859-1888)

Alta incercare de sistematizare a criticii este aceea facuta (ie Emile Hennequin, in opusculul La Critiqnc scicntifiqitc (1888). Hennequin este astazi aproape uitat. Cele trei volume, nu prea .groase,

Emile Montegut (1826-1895)

Nimic rigid la Emile Montegut. Personalitate cit se poate de flexibila si comunicativa cu audienta larga la cititor, eseistul are merite considerabile in propagarea, in Franta, a cunostintelor despre

Emile Zola (1840-1902)

Ca teoretician, Emile Zola este judecat aproape intotdeauna dupa eseul introductiv la Le Roman experimental (1880). Angus Wilson si F.W.J. Hemmings, care s-au aplecat cu intelegere asupra romanelor lu

Estetica lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831)

Estetica lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) reprezinta punctul culminant atins, in uimitoarea ei dezvoltare, de gindirea estetica germana. Hegel rezuma dar in mod creator ideile lui Kan

Feodor Dostoevski (1821-1881)

Privit din perspectiva actuala, Grigoriev este complet umbrit de Feodor Dostoevski care, alaturi de Tolstoi, se impune ca figura cea mai mare a literaturii ruse din a doua jumatate a secolului al XlX-

Filozofii germani - Solger

Karl Wilhelm Ferdiuand Solger (1780 1819) pare a fi, la prima vedere, unul dintre esteticienii care se situeaza undeva pe drumul ce duce de la Schelling la Hegel. Solger 1-a criticat sever pe Schel-

Francesco De Sanetis

In patria sa, Italia, Francesco De Sanetis (1817 1883) este considerat Criticul prin excelenta, un clasic national ale carui voluminoase opere apar uneori reeditate in cite trei editii paralele, emu-l

Fratii Grimm

Ideile exprimate de Gorres cu mare fervoare emotionala, in tr-o cascada de metafore, au fost dezvoltate simultan, mai sobru si mai stiintific, de fratii Grimm. in ceea ce priveste problema centrala, d

Friedrich Hebbel (1813-1863)

in special pe la inceputul secolului nostru, Friedrich Hebbel s-a bucurat de o mare faima in Germania. Piesele i-au fost jucate pe numeroase scene, operele i-au fost reeditate, i s-au dedicat studii a

Friedrich Nietzsche

in Germania, partea finala a secolului al XlX-lea apare dominata cel putin retrospectiv de personalitatea lui Friedrich Nietzsche (1844 1900). Este vorba, intr-adevar, de unica figura literara ger

Friedrich Schlegel (1772-1829) - activitatea lui critica

Dintre cei doi frati Schlegel, Friedrich (1772-1829), cu cinci ani mai tinar dccit August Wilhelm (1767-1845), a avut spiritul cel mai original si mai fecund. Activitatea lui critica a precedat-o, in

Friedrich Schleiermacher (1768-1834)

Friedrich Schleiermacher (1768-1834), cel mai important teolog luteran al secolului, traducatorul si comentatorul german al lui Platon, a fost aproape necunoscut ca estetician inainte ca Croce sa-i fi

Georg Gottfried Gervinus (1805-1871)

Gervinus ar fi fost ingrozit daca s-ar fi vazut pus in acelasi grup cu scriitorii Germaniei Tinere". Printre primele lui articole figureaza un atac taios la adresa lui Borne, iar despre Heinc si tovar

George Bernard Shaw (1856-1950)

George Bernard Shaw ar putea aparea, la prima vedere, ca prototipul criticului anti-victorian, dusman al ipocriziei si multumirii de sine, nimicitor (proclamat cu de la sine puterE) al valorilor burgh

George Saintsbury (1845-1933)

Saintsbury s-a impus drept criticul, eruditul si istoricul literar cel mai influent de la inceputul secolului al XX-lea. Deceniile de dupa moarte au adus un declin relativ al reputatiei sale; nu de mu

Germania Tinara si criticismul

O rezolutie a Dietei germane din 10 decembrie 1835 suprima o coterie literara cunoscuta sub numele de A«Germania TinaraA»". Erau mentionati cinci scriitori: Heine, Gutzkow, Wienbarg, Laube si Mundt. S

Goethe - activitatea lui de critic literar

Goethe (1749 1832) a scris o intreaga biblioteca, iar despre el s-a scris o biblioteca inca si mai mare. De aceea ne surprinde sa constatam ca nu exista nici o lucrare care sa discute pe larg si in mo

Gorres - critic literar german

in jurul anului 1806, in atmosfera intelectuala germana se remarca o schimbare considerabila. Ascensiunea lui Napoleon si infringerea Prusiei in batalia de la Jena au trezit in sinul germ

Gustave Flaubert (1821-1881)

Aceasta trasatura o gasim, in teorie si in practica, la Gustave Flaubert. Doamna Bovary i-a deconcertat si i-a socat pe contemporani din cauza atitudinii scriitorului. Armand Pontmartin, critic conser

Gustave Lanson (1857-1934)

Pentru secolul al XX-lea, Gustave Lanson a devenit un fel de simbol al istoriei literare franceze de tip academic. El este considerat, chiar si astazi, capetenia erudita a pozitivismului" literarfranc

Guy de Maupassant (1850-1893)

Aceasta sinteza a fost realizata, intr-un mod lipsit de originalitate, la un nivel inferior si nu fara contradictii, de catre Maupassant, devotatul discipol al lui Flaubert. in doua prefete, una la co

Hazlitt, Lamb si Keats

William Hazlitt (1778 1830) este de obicei considerat un discipol al lui Coleridge: prestigiul acestuia c atit de mare, incit relatia lui Hazlitt cu el c conceputa ca una de dependenta, in special in

Hegelienii

Dintre toate sistemele filozofice idealiste germane, cel hegelian a avut, in mod categoric, cele mai largi reverberatii in critica literara. Prelegerile de estetica ale lui Hegcl au fost publicate pos

Heinrich Heine (1797-1856)

Fata de contemporanii sai germani, Heine este atit de scin-teietor, de spiritual, de sprinten si de percutant, si are, ca poet, o reputatie atit de mare (in special in afara GermanieI), incit chiar si

Henry James

Chiar intre criticii care ii sint favorabili, opiniile cu privire la statura lui Henry James, criticul, sint extrem de divergente. T.S. Eliot considera, de pilda, ca Henry James este, categoric, lipsi

Hippolyte Taine

Numele lui Taine evoca in mod aproape obligatoriu trei termeni: rasa, mediu si moment. Reputatia lui recunoscuta este aceea de fondator al unei stiinte sociologice a literaturii. Totusi, cel putin in

Honore de Balzac (1799-1850)

Balzac poarta, pe buna dreptate, titlul de parinte al romanului social modern. in prefata la Comedia umana (1842) el si-a exprimat ambitia de a scrie istoria uitata de atiti istorici, cea a moravurilo

Istoria literara franceza Ferdinand Brunetiere (1849-1906)

Reputatia lui Ferdinand Brunetiere este astazi in eclipsa. in parte, numele lui sufera reversul inevitabil al imensei puteri de ordin practic, exercitata de critic in timpul vietii sale. Din 1893 devi

James Russell Lowell (1819-1891)

Whitman obisnuia sa citeasca Iliada in sinul naturii, scaldat in lumina soarelui, pe fundalul unor privelisti si perspective vaste, ori cu fata la talazurile marii"1. Lowell si-a intitulat culegerile

Jean Paul (Johann Paul Kichter 1763-1825) prezenta sa in istoria criticii literare

Jean Paul (Johann Paul Kichter, 1763-1825) este autorul unei introduceri in estetica, Vorschule der Aesthetik (1804), care merita atentie in prezenta istorie a criticii literare deoarece nu reprezinta

John Addington Symonds (1840-1893)

intr-o epoca critica si istorica de amploare considerabila, John Addington Symonds reuseste, aparent, sa infaptuiasca, fara prea mari dificultati, o sinteza a celor mai diverse elemente de gindirc. Sc

John Ruskin (1819-1900)

La prima vedere, Ruskin nu pare sa-si gaseasca locul intr-o istorie a criticii literare. Desigur, din opera lui se pot culege numeroase opinii despre scriitori, opinii care, lucru deloc surprinzator,

John Stuart Mill (1806-1873)

Cel putin de cind Platon i-a izgonit pe poeti din republica lui, poezia si-a avut mereu detractorii ei. De-a lungul istoriei, adversarii au numit-o mincinoasa, imorala sau inutila, in timp ce adeptii

Jules Lemaitre (1853-1914)

Este greu sa operam distinctii intre teoriile fundamentale ale lui Lemaitre si cele ale lui France. Ambii sint tributari scepticismului si diletantismului lui Renan si continua latura sceptica a lui S

Kant si Schiller

Spre sfirsitul secolului al XVIII-lea, ca urmare indeosebi a publicarii lucrarii lui Kant Kritik cier Urteilskraft (1790), Germania a inceput sa produca un sir nesfirsit de carti de estetica si poetic

Karl Marx (1818 1883) si Friedrich Engels (1820 1895) - Teoriile si opiniile literare

Teoriile si opiniile literare ale lui Karl Marx (1818 1883) si Friedrich Engels (1820 1895) exercita si astazi o uriasa influenta. Marx si Engels n-au fost critici literari de profesie; ei s-au intere

Leigh Hunt (1784-1859)

Dupa cum am vazut, in teoria sa literara De Quincey se apropie cel mai mult de Wordsworth. Leigh Hunt, daca putem generaliza in legatura cu uriasa lui opera, care cuprinde vreo cincizeci si cinci de t

Leslie Stephen (1832 -1904)

Nimeni nu pune la indoiala importanta deosebita a personalitatii lui Leslie Stephen pentru variate domenii ale cunoasterii: ca prim redactor al Dictionarului biografic national este autorul a nu mai

Lessing (critic german) si precursorii sai

in Germania, dezvoltarea criticii si teoriei literare s-a deosebit in multe privinte de dezvoltarea acestor descipline in alte tari occidentale. indelungata traditie a poeticii germane renascentiste s

Lev Tolstoi (1828-1910)

Mica lucrare a lui Tolstoi Ce este arta? (1898) e de obicei tratata ca aberatia de batrinetc a unui mare om; e considerata una dintre cele mai putin inteligente carti care s-au scris vreodata"1; e con

Matthew Arnold (1822-1888)

Locul cistigatle Matthew Arnold (1822-88) ca cel mai important critic englez din a doua jumatate a secolului al XlX-lea, nu pare sa fie astazi serios contestat de nimeni. Statura lui Arnold nu se dato

Miscarea estetica engleza

Este curent acceptata ideea ca o miscare estetica" ar fi luat fiinta in Anglia odata cu John Ruskin, si ca si-ar fi dat obstescul sfirsit odata cu procesul lui Oscar Wilde (1895). Ar fi totusi gresit

Nikolai Dobroliubov (1836-1861)

Cernisevski a avut meritul de a-si fi dat singur seama ca principala lui chemare nu era critica literara, fapt pentru care, in 1857, a cedat rubrica literara de la Contemporanul tinarului sau discipol

Nikolai Strahov (1828-1896)

Grigoriev a murit in 1864; Dostoevski, dupa esecul celor doua periodice ale sale, Vremea si Epoha (1861 1864), n-a mai scris critica literara. in Jurnalul scriitorului, incercarea lui jurnalistica d

Novalis - critic romantic german

Saintsbury 1-a numit pe Novalis (Friedrieh von Hardenberg, 1772 1801) nu numai cel mai mare critic romantic german", preferindu-1 fratilor Schlcgel, ci si, intr-un anumit sens, cel mai mare critic pe

Oscar Wilde (1854-1900)

in scrisoarea teribil de acuzatoare adresata lui Lord Alfred Douglas, si cunoscuta sub numele de De Prafundis (1897), Wilde marturisea despre sine, ca a fost un om intretinind raporturi simbolice cu a

Paul Bourget (1852-1935)

Barbcy d Aurevilly, Scherer si Montegut apartin unei generatii mai vechi; mai tiuara generatie poarta amprenta lui Taine, se impartaseste din ambitiile stiintifice ale epocii, are, despre studiul lit

Ralph Waldo Emerson (1803-1882)

Ralph Waldo Emerson expune o teorie simbolista a poeziei de un extremism deosebit de pronuntat. La el arta este complet inclusa intr-o conceptie monista despre lume, in care functioneaza ca un limbaj

Romantismul german timpuriu - Schelling

De obicei se considera ca izvorul esteticii germane este Kant; dar se poate face observatia ca romanticii germani n-au adoptat niciodata pozitia lui principala si ca, in mod cert, n-au avut atitudinea

Samuel Johnson reprezentant al neoclasicismului englez

Samuel Johnson (1709 1784) nu poate fi considerat un simplu reprezentant al neoclasicismului englez. Este adevarat ca el exprima, cu convingere, multe dintre locurile comune ale neoclasicismului si ca

Samuel Taylor Coleridge (1772 1834) filozof si critic literar

Reputatia lui Samuel Taylor Coleridge (1772 1834) ca filozof si critic este astazi mai mare ca orieind. Eliminind, unul dupa altul, o seric de posibili pretendenti la titlul de cel mai mare critic, Sa

Simbolistii francezi

Nu numai in Franta, dar pretutindeni in lumea occidentala a secolului al XX-lea, conceptiile despre poezie sint dominate de doctrinele enuntate de miscarea simbolista franceza. Aceasta influenta se da

Stendhal si Hugo

Istoria miscarii romantice franceze, care a culminat in 1830 cu triumful lui Hemani, a fost investigata pina in cele mai mici detalii si prezentata in numeroase lucrari. Ea consta doar in parte din ci

Stephane Mallarme (1842-1898)

Stephane Mallarme ramine legat, in constiinta publica, de ideea poeziei pure, obscure si ermetice, mai putin datorita teoriilor sale, cit prin propria sa munca austera si dificila ca si prin exemplul

Sturm und Drang si Herder

Lessing a incercat sa dea o noua formulare crezului neoclasic prin abandonarea versiunii lui franceze si inlocuirea acesteia cu o interpretare mai libera a lui Aristotel, interpretare ce-i permitea sa

Thomas Babington Macaulay (1800-1859)

Uriasa reputatie de critic a lui Macaulay a apus mai repede decit reputatia oricaruia dintre ceilalti critici victorieni importanti, in Estetica lui Croce el e mentionat, ca reprezentantul criticii en

Thomas Carlyle (1795-1881)

Astazi Carlyle e privit cu aversiune sau cu plictise ala mai degraba decit cu admiratie. Este considerat un premergator al lui Hitler, un propagator al cultului eroilor-supraoameni pentru care cei put

Thomas de Quincey (1785-1859)

De Quincey a fost adesea prezentat ca un Coleridge minor, fiind chiar numit adjectivul care a stat pe linga substantivul Coleridge"1. Nu incape indoiala ca De Quincey a avut o admiratie inflacarata pe

Vissarion Belinski (1811-1848)

Primul critic rus de importanta internationala a fost Vissarion Belinski. De fapt ci este cel mai important critic din intreaga istorie a literaturii ruse, neavind nici un rival serios in ceea ce priv

Walter Bagehot (1826-1877)

Un observator avizat vedea in Walter Bagehot pe unul din cei mai neasteptati si alerti dintre scriitorii neglijati ai epocii victoriene"1, iar in urma cu aproape doua decenii, o teza bine argumentata

Walter Pater (1839 -1894)

Walter Pater se afla astazi in eclipsa. Citit acum intr-un cerc mai redus, criticul este, in general, cotat drept impresionist". T.S. Eliot il citeaza drept exemplul tipic al eseistului practicind cri

Wilhelm Dilthey

Wilhclm Dilthey (1833 1911) a fost un filozof a carui Lebens-philosophie anticipeaza unele dintre ideile lui Bergson si ale existentialismului; a fost un psiholog care a impulsionat psihologia gesta

Wilhelm Heinrich Wackenroder (1773 1798) si prietenul sau Ludwig Tieck (1773 1853)

Wilhelm Heinrich Wackenroder (1773 1798) si prietenul sau Ludwig Tieck (1773 a? 1853) sint de obicei asociati cu Novalis, dar, de fapt, prin gindirea lor estetica si prin formatia lor intelectuala

William Dean Howells (1837-1920)

Teoria propriu-zisa a realismului a fost importata din Europa la o data foarte tirzie, cu toate ca practica observatiei atente si tehnica de tip realist in prozele de coloratura locala, in manifesta

Copyright © 2009 - 2010 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.